Oameni & Fapte – 27 februarie
Publicat de radiomures, 27 februarie 2017, 06:00 / actualizat: 27 februarie 2017, 8:21
– Este cea de-a 58-a zi a lui 2017. Au mai rămas 307 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:05 şi va apune la ora 18:05.
– Ortodocşii încep Postul Sfintelor Paşti. Astăzi este „Ziua Internaţională a Ursului Polar”, animal ce trăieşte în zona Oceanului Artic şi care este cel mai mare prădător întâlnit pe uscat, un animal protejat de lege, fiind pe cale de dispariţie. Este şi Ziua Naţională a Republicii Dominicane, în care se aniversează proclamarea independenţei din 1844, faţă de Haiti.
– În 1470 domnitorul Moldovei, Ștefan cel Mare, ataca și incendia orașul Brăila, încercând să scoată Muntenia de sub influența otomană și să-l îndepărteze pe Radu cel Frumos de la tron. În 1477 Papa Sixt al IV-lea semna o bulă papală prin care aproba înființarea unei universități în Suedia, la Uppsala, cea mai veche universitate existentă din Scandinavia, iar în 1594 Henric al IV-lea era încoronat rege al Franței, punându-se astfel bazele dinastiei Bourbonilor.
– În 1617 Suedia și Rusia semnau Tratatul de Pace de la Stolbovo, punând capăt Războiului ingrian, care avea să închidă accesul Imperiului ţarist la Marea Baltică, iar un edict promulgat de cardinalul Richelieu în anul 1626 interzicea practicarea duelurilor în Franţa. Pe 27 februarie 1814 avea loc, la Viena, prima audiţie a „Simfoniei a VIII-a” în Fa Major, Op. 93, operă a compozitorului german Ludwig van Beethoven.
– În anul 1849 armata revoluţionară maghiară condusă de generalul polonez Józef Bem ocupa Sibiul, aşa că membrii Comitetului Naţional Român s-au refugiat în Ţara Românească. La 27 februarie 1861 trupele rusești trăgeau în mulțimea din Varșovia care protesta împotriva ocupației ţariste, ucigând cinci civili polonezi, iar în 1866 apărea, la Bucureşti (până la 18 mai 1866), revista „Sarsailă”, continuatoare a revistei satirice „Nichipercea”, suspendată deseori de autorităţi, datorită atacurilor dure îndreptate împotriva instituţiilor statului.
– În anul 1882, la Gimnaziul român din Braşov, avea loc premiera operetei „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu, pe un libret de Vasile Alecsandri. În ziua de 27 februarie 1900 s-a fondat Partidul Laburist britanic şi tot atunci a luat fiinţă clubul german de fotbal FC Bayern München.
– În noaptea de 27-28 februarie 1933 clădirea Reichstag-ului (Parlamentul) din Berlin a fost cuprinsă de un incendiu care a distrus-o complet. A doua zi, proaspătul cancelar Adolf Hitler, profitând de situaţia creată, a revocat printr-un decret special, toate garanţiile privind libertatea indivizilor, libertatea cuvântului şi dreptul de adunare. Din aceste motive, incendierea clădirii Reichstag-ului a fost asociată cu distrugerea sistemului democratic în Germania, marcând instaurarea dictaturii lui Hitler şi a Partidului Nazist.
– Prin Înaltul Decret Regal nr. 1045 din 27 februarie 1938, semnat de regele Carol al II-lea, era promulgată Noua Constituție a României, abrogându-se Constituţia din 1923. Se încheia astfel regimul parlamentar şi se introducea dictatura regală a lui Carol al II-lea. Promulgarea Constituției a avut loc în urma Plebiscitului din 24 februarie 1938, Constituția intrând în vigoare la data promulgării ei (27 februarie 1938).
– La 27 februarie 1940 biochimiștii americani Martin Kamen și Sam Ruben descopereau izotopul carbon-14, iar în anul 1964 guvernul italian anunța că acceptă sugestii cu privire la modul de a salva de la prăbușire Turnul înclinat din Pisa. În anul 2000 un cutremur de 8,8 grade pe scara Richter a zguduit centrul statului Chile. Seismul a fost urmat de un tsunami care a omorât 500 de oameni, făcând pagube materiale evaluate la 30 de miliarde de dolari. Cutremurul a generat replici la 4.700 kilometri distanță, până în ghețurile profunde ale Antarcticii, conform unor cercetători americani.
– În ziua de 27 februarie s-au născut: împăratul roman Constantin cel Mare (272 d.Hr.); Constantin Mavrocordat, domnitor al Țării Românești și al Moldovei (1711); poetul american Henry Wadsworth Longfellow (1807); poetul român Alexandru Hrisoverghi (1811); cântăreaţa de operă Marian Anderson, prima afro-americană care a urcat pe scena „Metropolitan Opera” din New York (1897); scriitorul american John Steinbeck, laureat Nobel (1902); sculptorul român Ion Irimescu (1903); logicianul, filosoful, esteticianul, criticul muzical şi profesorul român Petre Botezatu (1911); scriitorul englez Lawrence Durrell (1912); scriitorul american Irwin Shaw (1913); pictorul francez de origine română Horia Damian (1922); dirijorul muzicianul şi compozitorul român Marin Constantin, fondator al Corului Naţional de Cameră „Madrigal” (1925); neurologul americano de origine canadiană David H. Hubel, laureat Nobel (1926); actrița americană Joanne Woodward (1930); actrița americană Elisabeth Taylor (1932); soprana italiană Mirella Freni (1935); pictorul şi scenograful român Constantin Albani (1938); compozitorul francez de origine română Costin Miereanu (1943); actorul polonez de film Daniel Olbrychski (1945) şi pilotul american de motociclism viteză Colin Edwards (1974).
– La data de 27 februarie au murit: compozitorul, chimistul şi medicul rus Alexandr Borodin (1887); economistul, filosoful şi istoricul român Alexandru D. Xenopol (1920); soprana română Elena Teodorini, prima din România ajunsă pe scena „Teatro alla Scala” din Milano (1926); fiziologul rus Ivan Pavlov (1936); poetul grec Kostís Palamás (1943); savantul român Alexandru Marcu (1955); actorul român Nicolae Bălţăţeanu (1956); prozatorul şi dramaturgul român Mihail Drumeş (1982); zoologul şi filosoful austriac Konrad Lorenz, laureat Nobel (1989); actrița americană Lillian Gish, stea a filmului mut (1993); comicul şi scriitorul american Spike Milligan (2002); cântăreţul german de operă, muzică populară rusească şi folk Ivan Rebroff, posesor al unei voci ce acoperea patru octave şi jumătate, de la registrul bas şi până la notele cele mai înalte, specifice sopranelor (2008); autorul şi comentatorul american William F. Buckley Jr., fondator al revistei conservatoare „National Review” (2008); politicanul român comunist Manea Mănescu (2009); diplomatul, militanul politic şi scriitorul francez Stéphane (Frédéric) Hessel, erou al Rezistenţei franceze în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (2013); actorul, regizorul, producătorul şi scenaristul american Leonard Simon Nimoy (2015) şi politicianul rus Boris Nemţov, lider al opoziţiei ruse şi un critic vehement al preşedintelui rus Vladimir Putin (2015).
Septimiu Cioloboc
