Oameni & Fapte – 27 ianuarie
Publicat de Corina Muntean, 27 ianuarie 2022, 06:00
– Este cea de-a 27-a zi a lui 2022. Au mai rămas 338 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:51 şi va apune la ora 17:18.
– Creştinii ortodocşi şi greco-catolici prăznuiesc astăzi Aducerea moaştelor Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului.
– Astăzi este „Ziua Internaţională de Comemorare a Celor 6 Milioane de Evrei şi Alte Victime ale Holocaustului Nazist” din cel de-Al Doilea Război Mondial, deoarece la 27 ianuarie 1945 a fost eliberat, de către forţele aliate, lagărul de exterminare de la Auschwitz. În Germania este marcată, din 1996, pe bază de decret prezidenţial, o „Zi Memorială Consacrată Victimelor Nazismului”. Este și „Noaptea Ideilor”, sărbătoare a circulației ideilor între țări, culturi, domenii și generații, organizată de Institutul Francez din Paris, din 2016. Se marchează în ultima joi din ianuarie, în peste 100 de orașe din peste 70 de țări. Tema din 2022 este „(Re)construind împreună”.
– În țara noastră este „Ziua Sveti Sava”, sărbătoare a minorităţii sârbe din România, marcată din 2020, la iniţiativa deputatului Slavoliub Adnagi. Sfântul Sava (în limba sârbă Sveti Sava) s-a născut în jurul lui 1175, fiind un prinț sârb (fiul domnitorului Stefan Nemanja), călugăr ortodox, primul arhiepiscop al Bisericii Ortodoxe Sârbe autocefale (1219) și un mare diplomat. Este considerat întemeietorul bisericii şi statalităţii sârbe, creatorul literaturii şi legislaţiei sârbe, precum şi patronul spiritual al instituţiilor de învăţământ sârbeşti. A desfăşurat o activitate misionară în Serbia, înfiinţând şcoli, mănăstiri și spitale. Este întemeietorul Mănăstirii Hilandar de pe Muntele Athos. Sfântul Sava a murit în 14/27 ianuarie 1235.
– La 27 ianuarie 98 d.Hr., în urma morţii împăratului Cocceius Nerva, pe tronul Imperiului Roman a urcat fiul adoptiv al acestuia, Traian – Marcus Ulpius. În timpul domniei lui Traian, imperiul a căpătat cea mai mare extindere teritorială, în anul 106 intrând în componenţa sa şi Dacia. Altle surse menţionează ca dată a acestui eveniment 28 ianuarie.
– La 27 ianuarie 1880 americanului Thomas Edison i-a fost acordat brevetul de invenție pentru sursa sa de iluminare incandescentă, iar în 1888 a fost fondată, la Washington, „National Geographic Society”. În 27 ianuarie 1903 s-a înfiinţat, la Bucureşti, Uniunea Generală a Industriaşilor din România (UGIR), organizaţie a marelui capital industrial.
– În 1926 inginerul englez John Logie Baird a experimentat, într-un studio din Londra, primele transmisiuni televizate, iar la 27 ianuarie 1941, după rebeliunea legionară din perioada 21-23 ianuarie, s-a format un nou guvern român, prezidat de generalul Ion Antonescu şi compus exclusiv din militari şi tehnicieni.
– În 1967 a fost semnat, la Washington, Moscova şi Londra, Tratatul privind „Principiile care guvernează activitatea statelor în explorarea şi folosirea spaţiului cosmic, a Lunii şi a altor corpuri cereşti”. Tot atunci s-a produs accidentul navetei spaţiale americane „Apollo-1”, în timpul simulării lansării acesteia de la Centrul Spaţial Kennedy din Florida, în urma căruia şi-au găsit moartea trei astronauţi americani.
– La 27 ianuarie 1973 a fost semnat Acordul de Pace de la Paris, care a dus la încheierea Războiului din Vietnam, iar în 1982 s-a difuzat prima emisiune de SF radiofonic din Europa: „Radiobiblioteca SF”, pe programul III al Radiodifuziunii Române, avându-l ca redactor realizator pe Dan Ursuleanu. Emisiunea, care şi-a schimbat pe parcurs numele în „Exploratorii lumii de mâine”, este cea mai longevivă emisiune de radio dedicată SF-ului.
– Pe 27 ianuarie 1990 a început procesul celor patru demnitari români ai regimului comunist: Manea Mănescu, Ion Dincă, Tudor Postelnicu şi Emil Bobu, care, în 2 februarie au fost condamnați la închisoare pe viață, însă, după scurt timp, au fost puși în libertate. La 27 ianuarie 1992 România a semnat Tratatul de prietenie, colaborare și bună vecinatate cu Bulgaria.
– În 27 ianuarie s-au născut: compozitorul austriac Wolfgang Amadeus Mozart (1756); filozoful german Friedrich von Schelling (1775); arhitectul francez Eugène Viollet-le-Duc (1814); compozitorul francez de origine spaniolă Edouard Laló (1823); astronomul britanic Isaac Roberts, specialist în știința astro-fotografiei (1829); scriitorul, matematicianul, logicianul, fotograful și clericul englez Lewis Carroll, autorul romanului „Aventurile lui Alice în Ţara Minunilor” (1832); chimistul rus Dmitri Mendeleev, care a descoperit legea periodicităţii şi a ordonat elementele chimice într-un tabel care-i poartă numele (1834); preotul greco-catolic, filologul şi folcloristul român Grigore Silaşi (1836); generalul român Alexandru Candiano-Popescu (1841); Wilhelm al II-lea, împărat al Germaniei şi rege al Prusiei (1859); mareșalul român Constantin Prezan (1861); medicul român Dumitru Negulescu, mare specialişti în otorinolaringologie – ORL (1886); arhitectul român Dimitrie Ionescu-Berechet, știut ca „arhitectul Patriarhiei Române” (1896); chimistul român Ilie G. Murgulescu (1902); pianista română Silvia Şerbescu (1903); neurofiziologul australian Sir John Carew Eccles, laureat al Premiului Nobel (1903); istoricul şi arheologul român Dumitru Berciu (1907); poetul şi traducătorul român Petre Pascu (1909); scriitorul român și legionarul Ioan Ianolide, mărturisitor al închisorilor comuniste, în care a pătimit vreme de 23 de ani (1919); pictorul francez Georges Mathieu (1921); poetul şi ziaristul american Harvey Shapiro (1924); fostul lider cipriot-turc Rauf Denktaş, fost preşedinte al Republicii Turce a Ciprului de Nord, recunoscută doar de Turcia (1924); geologul român Liviu Ionesi (1925); actrița suedeză de film Ingrid Thulin (1926); filosoful, istoricul şi pedagogul german Heinrich Pfeiffer, fost director executiv al Fundaţiei „Humboldt” (1927); inginerul american William „Bill” English, unul dintre pionierii interfeţei moderne a computerelor (1929); cântăreţul şi compozitorul american Bobby Bland (1930); biochimistul, poetul, diplomatul și omul politic spaniol Federico Mayor Zaragoza, fost director al UNESCO (1934); pictorul român Vasile Grigore (1935); actorul român Florin Piersic (1936); sculptorul român Nicăpetre – pseudonimul lui Petrică Bălănică (1936); pianistul şi compozitorul englez John Ogdon (1937); soprana română Margareta Fânăţeanu-Dragnea (1937); arhitectul și profesorul român Dan Sergiu Hanganu (1939); scriitorul, jurnalistul și politicianul român Alexandru Mironov, realizator de emisiuni de ştiinţă şi SF la Radio-Televiziunea Română (1942); imunologul japonez Tasuku Honjo, laureat al Premiului Nobel (1942); compozitorul, muzicologul și profesorul român Ulpiu Vlad (1945); muzicianul român Ion Ivan-Roncea, supranumit „Lipatti al harpei” (1947); prozatorul român Vasile Sălăjan (1947); pianistul francez Jean-Philippe Collard (1948); inventatorul român Ioan Davidoni, care are peste 900 de invenţii, inovaţii şi soluţii tehnice (1949); actrița austriacă Brigitte Kren (1954); actriţa americană de film Bridget Fonda, nepoata actorului Henry Fonda (1964); interpreta română de muzică ușoară Carmen Rădulescu (1964); actriţa și cântăreaţa română Bianca Brad, fostă „Miss România” și fondatoarea Organizaţiei E.M.M.A. – Eternul Miracol Materna Alinare (1968); interpretul vocal român și instrumentistul Berti Barbera, realizator de emisiuni radiofonice şi de televiziune (1972); fostul jucător român de tenis Andrei Pavel, actual antrenor (1974); biatlonistul profesionist norvegian Ole Einar Bjørndalen, care, până în 2018, era cel mai titrat sportiv din istoria Jocurilor Olimpice de Iarnă (1974); cântăreaţa şi compozitoarea română Narcisa Suciu (1975); jurnalistul român de televiziune Cătălin Măruță (1978) și tenismanul rus Marat Safin (1980).
– La 27 ianuarie au murit: împăratul roman Nerva (98 d.Hr.); exploratorul englez Sir Francis Drake (1595); filosoful german Johann Gottlieb Fichte (1814); matematicianul şi violonistul maghiar Bolyai János (1860); compozitorul italian Giuseppe Verdi (1901); poetul revoluţionar maghiar Ady Endre (1919); scriitorul italian Giovanni Verga (1922); compozitorul şi dirijorul italian Luigi Denza (1922); istoricul, etnologul, filologul, profesorul şi preotul sas transilvănean Adolf Schullerus (1928); compozitorul şi muzicologul rus Boris Asafiev (1949); dirijorul austriac Erich Kleiber (1956); mineralogul ceh František Slavick, bun cunoscător al zăcămintelor din Transilvania şi Banat (1957); folcloristul, poetul, publicistul și traducătorul basarabean Ion Buzdugan, membru și secretar al Sfatului Țării (1967); cântăreaţa afro-americană de muzică gospel Máhalia Jackson (1972); istoricul român Romulus Cândea, cercetător al istoriei bisericeşti (1973); actorul francez de film Louis de Funès (1983); scenograful român Radu Călinescu (1983); teatrologul şi prozatorul român Ioan Massoff (1985); actriţa germană de film Lilli Palmer (1986); regizorul canadian de film de animaţie Norman McLaren (1987); pedologul român Grigore Obrejanu (1992); dirijorul român de cor Aurel Grigoraș, fost dirijor al Corului Radiodifuziunii Române (2000); pianistul austriac Friedrich Gulda (2000); poetul şi eseistul român Pan M. Vizirescu, colaborator constant al Radiodifuziunii Române (2000); prozatorul, poetul și eseistul american John [Hoyer] Updike (2009); scriitorul american J.[erome] D.[avid] Salinger, autorul celebrului și singurului roman, „De veghe în lanul de secară” (2010); scriitorul, filologul și publicistul belgian Jean Tordeur (2010); deputata română Liana Dumitrescu, fost vicepreşedinte al Asociaţiei Macedonenilor din România (2011); actriţa americană Sally Starr (2013); jurnalistul şi istoricul american Stanley Karnow (2013); prozatorul, criticul literar şi jurnalistul român Mircea Constantinescu (2014); cântăreţul, chitaristul şi compozitorul american Pete Seeger, unul dintre pionierii muzicii folk din secolul XX (2014); pictorul abstract român Mihai Horea (2014); fizicianul şi profesorul american Charles Townes, laureat Nobel şi unul dintre pionierii în domeniul astronomiei în spectrul infraroşu (2015); lăcătuşul şi inventatorul german Artur Fischer, care a înregistrat peste 1.100 de brevete de invenţie (2016); criticul şi istoricul literar, poetul şi publicistul român Constantin M. Popa (2016); actriţa franceză Emmanuelle Riva (2017); istoricul, filologul și scriitoarea maghiară Ádám Magda (2017); omul de afaceri suedez Ingvar Kamprad, fondatorul companiei „IKEA”, inițial o casă de comenzi prin poștă, astăzi cel mai mare retailer de mobilă din lume (2018); istoricul lituanian Edvardas Gudavičius (2020) și actriţa și comediana americană Cloris Leachman (2021).
Septimiu Cioloboc
