Oameni & Fapte – 27 mai
Publicat de MIRELA ROTAR, 27 mai 2021, 05:00
– Este cea de-a 147-a zi a lui 2021. Au mai rămas 218 zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:36 şi va apune la ora 21:03.
– La 27 mai 1600 Mihai Viteazul devenea „domn al Țării Românești și al Ardealului și a toată Țara Moldovei”, realizând prima unire politică a celor trei țări române, iar în anul 1821, prin trădarea căpitanilor săi aflaţi în slujba eteriştilor, Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluţiei de la 1821 din Muntenia, a fost ucis lângă Târgovişte, din ordinul lui Alexandru Ipsilanti. În 27 mai 1867 Franz Joseph I, împărat al Austriei și rege al Ungariei, a abrogat Legea despre egala îndreptăţire a naţiunii române cu celelalte naţii şi religii, precum şi Legea despre caracterul oficial al limbii române în Transilvania, aprobând însă Legea privind încorporarea Transilvaniei la Ungaria. În 1879 membrii Academiei Române au fost primiți la Palatul Cotroceni din Bucureşti de către domnitorul Carol I al României. În semn de recunoștință pentru sprijinirea culturii, suveranul a fost ales președinte de onoare al Academiei.
– În 1896, la sediul ziarului „L’Indépendance Roumaine” din Bucureşti, avea loc primul spectacol cinematografic din ţara noastră, la doar cinci luni după ce fraţii Lumière prezentau, la Paris, invenţia lor – cinematograful, iar la data de 27 mai 1933 compania cinematografică americană „Walt Disney” a lansat desenul animat „Three Little Pigs” („Cei Trei Purceluşi”) cu hit-ul său, „Who’s Afraid of the Big Bad Wolf?” (Cui îi e frică de Marele Lup Rău?”).
– În 1937 se inaugura „Podul Golden Gate” („Golden Gate Bridge”), simbol al oraşului american San Francisco, statul California, care, atunci, era podul suspendat cu cea mai mare distanță din lume între stâlpii de susținere. La data de 27 mai 1938 conducătorul Mișcării Legionare din România, Corneliu Zelea Codreanu, era condamnat la 10 ani de muncă silnică, însă, practic, nu va mai ieşi niciodată din închisoare, iar în 1939 s-a adoptat Legea pentru organizarea şi funcţionarea învăţământului primar şi normal în țara noastră.
La 27 mai 1940, în Al Doilea Război Mondial, sub presiunea evenimentelor militare din vestul Europei, a fost semnat Acordul economic româno-german (numit „Olwaffen Pakt”/„Petrol în schimbul armelor”), act care adâncea dependenţa economiei României de Germania hitleristă. Pactul conţinea obligaţia ca ţara noastră să livreze petrol şi produse petroliere la preţul din 1938 şi să achiziţioneze armament la preţul zilei. În condiţiile de atunci, România nu avea alternativă.
– La 27 mai 1941 cuirasatul german „Bismarck” a fost scufundat de Aliaţi în Atlanticul de Nord, cu 2.300 de oameni la bord, iar în 1948 a apărut, în Monitorul Oficial al României, Decretul guvernului Dr. Petru Groza privind trecerea în proprietatea statului român a bunurilor fostei Case Regale. În 1970, o expediție britanică a escaladat partea sudică a Vârfului Annapurna I (înalt de 8.091 metri), unul dintre vârfurile masivului Annapurna din Munţii Himalaya, iar în 1994, după un exil de 20 de ani, a revenit în Rusia scriitorul Aleksandr Soljeniţîn, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1970 și simbol al disidenţei faţă de regimul totalitar sovietic.
– La 27 mai 1995 actorul american Christopher Reeve a căzut de pe cal la un concurs de echitaţie desfăşurat la Culpeper, în statul Virginia, rămânând paralizat de la gât în jos, iar în 1999 Tribunalul Penal Internațional de la Haga îl acuza pe preşedintele sârb Slobodan Milošević de crime de război și crime împotriva umanității comise în Kosovo. În 27 mai 2007 filmul „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”, regizat de Cristian Mungiu, a câştigat, în premieră pentru România, Premiul „Palme d’Or” – cea mai importantă distincţie a Festivalului Internaţional de Film de la Cannes.
– Prin Legea 138/21 iulie 2020, Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti şi al Moldovei şi Principe al Transilvaniei a fost declarat „martir şi erou al naţiunii române, pentru rolul marcant pe care l-a avut în săvârşirea Primei Uniri a poporului român şi pentru curajul şi sacrificiul său marcant în istoria României”. Ceremoniile anuale au loc în ziua de 27 mai şi pot fi marcate de autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară şi din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cu caracter cultural-ştiinţific.
– La 27 mai s-au născut: compozitorul şi pedagogul francez Jacques Halévy (1799); pedagogul şi omul politic român Constantin Meissner (1854); folcloristul, muzicologul, compozitorul și dirijorul român Alexandru Voevidca (1862); scriitorul englez Arnold Bennett (1867); pictorul și gravorul francez Georges Rouault (1871); dansatoarea americană Isadora Duncan (1877); scriitorul, traducătorul și jurnalistul maghiar Adorján Andor (1883); scriitorul, compozitorul, traducătorul şi jurnalistul ceh de limbă germană Max Brod (1884); poetul simbolist român Emil Isac (1886); compozitorul francez Louis Durey (1888); scriitorul american Dashiell Hammett, autor de cărţi poliţiste (1894); scriitorul francez Louis-Ferdinand Céline (1894); fizicianul britanic John Douglas Cockcroft, câştigător al Premiului Nobel (1897); inginerul și inventatorul român Victor Bunea, titular al unui mare număr de brevete valorificate în industria electronică (1903); poetul şi traducătorul român Ioan I. Ciorănescu (1905);
juristul român Eugen Barasch, specialist în drept civil şi dreptul familiei (1905); pictorul şi graficianul român Eugen Gâscă (1908); chimistul american Joseph O. Hirschfelder, unul dintre „părinţii” bombei atomice (1911); pictorul spaniol José Vela Zanetti (1913); scriitorul american Herman Wouk, câştigător al Premiului Pulitzer (1915); actorul, regizorul, muzicianul și cântărețul britanic de heavy metal Christopher Lee (1922); fotografa americană de etnie austriacă Inge Morath, pionieră a fotografiei de presă (1923); diplomatul și omul politic american Henry Kissinger, laureat Nobel pentru Pace (1923); omul politic român creştin-democrat Constantin-Ticu Dumitrescu, deţinut politic (1928); prozatorul, eseistul şi traducătorul român Tudor Ţopa (1928); pictorul român Petre Achiţenie (1929); actriţa egipteană Faten Hamama, fosta soţie a actorului egiptean Omar Sharif (1931); actorul francez Bernard Fresson (1931); pianistul, profesorul şi editorul român Constantin Ionescu-Vovu (1932); scriitorul american Harlan Ellison (1934); actorul american Louis Gossett Jr. (1936); cântăreţul și compozitorul american de muzică country Don [Donald Ray] Williams (1939); jurnalista română de televiziune Felicia Meleşcanu (1941); cântăreaţa britanică şi prezentatoarea de televiziune Cilla Black (1943); jurnalista, compozitoarea şi pianista română Liana Alexandra Moraru, doctor în muzicologie (1947); regizorul de film şi scenaristul român Şerban Marinescu (1956); fiziciana și profesoara canadiană Donna Strickland, pionieră în fizica laserilor și laureată a Premiului Nobel (1959); fotomodelul american Velvet D’Amour (1967); actriţa română Medeea Marinescu (1974) și balerina română Alina Cojocaru (1981).
– În 27 mai au murit: reformatorul protestant german Thomas Müntzer, conducătorul războiului ţărănesc german (executat în 1525); reformatorul francez Jean Calvin, fondatorul sistemului teologic protestant – calvinismul (1564); compozitorul italian Leonardo Vinci (1730); inventatorul și inginerul rus Ivan Polzunov, autorul primului motor cu aburi din Rusia (1766); omul politic francez François Noël Babeuf, reprezentant al socialismului extremist (executat în 1797); revoluționarul român Tudor Vladimirescu, conducător al Revoluției de la 1821 din Țara Românească (executat în 1821); violonistul și compozitorul italian Niccolò Paganini (1840); biologul german Robert Koch, laureat al Premiului Nobel și care a descoperit bacilul tuberculozei (1910); matematicianul român Anton Davidoglu (1958); omul politic și scriitorul indian Jawaharlal Nehru, premier și ministru al Indiei (1964); savantul rus Evgheni Pavlovski (1965);
istoricul, filologul și profesorul român Vasile Grecu (1972); istoricul și arheologul român Constantin Daicoviciu (1973); geograful român Vintilă M. Mihăilescu (1978); chimistul american John Howard Northrop, laureat Nobel (1987);
inginerul și fizicianul german Ernst [August Friedrich] Ruska, laureat al Premiului Nobel (1988); prozatorul, editorul şi gazetarul român Corneliu Buzinschi (2001); compozitorul italian Luciano Berio (2003); compozitorul şi profesorul german de origine română Dieter Acker (2006); actorul american Jeff Conaway, cunoscut pentru rolurile sale din producţiile „Taxi” şi „Grease” (2011); poetul şi muzicianul american Gil Scott-Heron, inspirator al dezvoltării curentului rap (2011); comparatistul, traducătorul, istoricul literar și profesorul român Ion Petrică (2012); prozatorul, dramaturgul şi ziaristul român Mircea Cavadia (2015); cântăreţul, compozitorul şi clăparul american Gregg [Gregory LeNoir] Allman, pionier al rockului sudist și cofondator al trupei rock „The Allman Brothers Band” (2017); editorul american Robert Bernstein, activist pentru drepturile omului și fondatorul organizaţiei „Human Rights Watch” (2019); preotul și profesorul român Nicolae Achimescu, specialist în filosofia și istoria religiilor (2019) și pictorul naiv și publicistul român Mihai Vintilă (2020).
Septimiu Cioloboc
