Oameni & Fapte – 27 martie
Publicat de Corina Muntean, 27 martie 2020, 06:01
– Este cea de-a 87-a zi a lui 2020. Au mai rămas 279 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:10 şi va apune la ora 18:44.
– Astăzi este „Ziua Mondială a Teatrului”, iniţiată de Institutul Internaţional de Teatru în cadrul Congresului Mondial din 1961, de la Viena. Ziua a fost sărbătorită prima dată în 27 martie 1962 când, la Paris, s-a deschis stagiunea Teatrului Naţiunilor. Este şi „Ziua Unirii Basarabiei cu România”, declarată sărbătoare naţională deoarece la 27 martie 1918 Sfatul Ţării de la Chişinău (organul legislativ reprezentativ), întrunit în şedinţă solemnă, a hotărât, cu majoritate absolută de voturi, unirea Basarabiei cu România, după 106 ani de dominaţie rusă.
– La 27 martie 1697 Sinodul de la Alba Iulia, convocat de mitropolitul Teofil, a acceptat Unirea cu Roma, faptă care a pus bazele Bisericii Române Unite cu Roma. Unirea se făcea în schimbul păstrării ritului şi a egalităţii în drepturi cu clerul catolic. În 1703 ţarul Petru cel Mare al Rusiei fonda orașul Sankt Petersburg, iar în 27 martie 1848 a avut loc, la Iaşi, o mare adunare care a adoptat 35 de puncte ale unei Petiţii-program adresate domnitorului ţării, faptă ce a marcat începutul mişcării revoluţionare din Moldova, printre ai cărei conducători s-a numărat şi Alexandru Ioan Cuza, viitorul domnitor al Principatelor Unite.
– În 1879 s-a înfiinţat Academia Română, având drept scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte”, iar în anul 1886 celebrul luptător apaș Geronimo s-a predat armatei americane, încheindu-se astfel faza principală a războaielor apașe. În 27 martie 1889 ministrul român de externe Petre P. Carp semna actul de naştere al primei agenţii de presă de la noi, Agenţia Telegrafică a României (sau Agenţia Română), iar în 1898, inventatorul american de origine irlandeză John Holland a testat primul submarin acceptat de Marina Militară americană („Holland VI”), proiectat şi construit de el însuşi.
– În 1899 fizicianul italian Guglielmo Marconi a realizat prima legătură telegrafică fără fir între Anglia și Franța, iar în 1907 Constantin Brâncuși, ucenic al sculptorului francez August Rodin, părăsea atelierul acestuia din Paris, rostind celebrele cuvinte: „Sub umbra unui stejar nu poate crește decât iarbă”. În acelaşi an sculptorul român a renunțat la modelajul tradițional, lucrând direct în piatră.
– În 1914 a luat fiinţă Comitetul Olimpic Român (COR), devenit, din 2004, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român (COSR), iar în 1918 Sfatul Ţării de la Chişinău hotăra, în unanimitate, unirea Basarabiei cu România, după 106 ani de dominaţie rusă. În 1977 două avioane ale companiilor „Pan American” și respectiv „KLM”, s-au ciocnit în Tenerife, din cauza ceţii. Coliziunea aeronavelor s-a soldat cu moartea a 583 de pasageri. În 27 martie 2003 zece alpinişti au plecat în cea dintâi expediţie exclusiv românească pentru a escalada Vârful Everest din Munţii Himalaya (înalt de 8.848 metri), cucerit de Teodor Tulpan la 22 mai.
– În 27 martie s-au născut: filologul secui Kőrösi Csoma Sándor (1784); scriitorul francez Alfred de Vigny (1797); fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen, laureat Nobel şi cel care a descoperit radiaţiile X (1845); compozitorul şi pedagogul francez Vincent d’Indy (1851); scriitorul german Heinrich Mann (1871); pictorul francez Albert Marquet (1875); prozatorul şi memorialistul român Constantin Gane (1885); arhitectul german Ludwig Mies Van Der Rohe (1886); poetul basarabean Alexei Mateevici (1888); fizicianul român Șerban Țițeica (1908); poetul chinez Ai Qing (1910); soprana română Lucia Bercescu-Ţurcanu (1911); economistul român Nicolae N. Constantinescu (1920); poetul, editorul, traducătorul şi criticul american de origine jamaicană Louis Simpson (1923); violoncelistul, dirijorul şi profesorul rus Mstislav Rostropovici (1927); artistul plastic și scriitorul elvețian de origine română Daniel Spoerri (1930); inventatorul britanic Thomas Parry Jones, creatorul primului etilotest electric (1935); scriitorul şi eseistul argentinian Abelardo Castillo (1935); pictorul român Nicolae Drăgușin (1936); baritonul român Nicolae Constantinescu (1938); actorul român Traian Stănescu (1940); compozitorul, muzicologul şi profesorul român de etnie germană Hans Peter Türk (1940); actorul britanic Michael York (1942); fotbalistul român Nicolae Pescaru (1943); prozatorul român Alexandru Papilian (1947); antrenorul român de handbal Gheorghe Tadici (1952); graficiana română de etnie maghiară Lukáts Mária (1954);
interpreta română de muzică populară Floarea Calotă (1956); poetul şi publicistul român Ioan Es. Pop (1958); actorul, regizorul şi scenaristul american de film Quentin Tarantino (1963); actriţa americană Paula Trickey (1966); teologul, eseistul, traducătorul şi poetul român Cristian Bădiliţă (1968); cântăreața, actriţa şi compozitoarea americană Mariah Carey (1970); pilotul scoțian de automobilism Formula 1 David Coulthard (1971); actriţa, compozitoarea şi cântăreața americană Fergie, membră a trupelor „Wild Orchid” şi „The Black Eyed Peas” (1975); atleta română Mihaela Melinte, campioană mondială la aruncarea ciocanului (1975); politiciana democrat-liberală română Roberta Alma Anastase, fostă „Miss România” (1976); fotbalistul german de origine braziliană Cacau (1981) și cântăreaţa britanică Jessie J (1988).
– La 27 martie au murit: Sigismund Báthory, principe al Ardealului (1613); compozitorul, violonistul, dirijorul şi pedagogul ceh Johann Stamitz (1757); pictorul italian Giovanni Battista Tiepolo (1770); istoricul, scriitorul, filosoful şi omul politic francez Edgar Quinet (1875); chimistul şi fizicianul scoțian James Dewar, cel care a lichefiat hidrogenul şi fluorul şi a inventat termosul (1923); scriitorul englez Arnold Bennett (1931); scriitorul român I.[on] A.[lexandru] Bassarabescu (1952); chimistul ceh Jaroslav Heyrovský, laureat Nobel (1967); astronautul rus Iuri Gagarin, primul om care a zburat în Cosmos (1968); medicul român Leon Silviu Daniello, specialist în pneumoftiziologie (1970); romancierul, criticul cultural şi jurnalistul chinez Mao Dun (1981); criticul şi istoricul literar, profesorul şi gazetarul român Pompiliu Marcea (1985); graficianul şi caricaturistul român Gheorghe Chiriac, autor de afişe satirice (1997); poetul, prozatorul şi traducătorul român Dumitru Corbea (2002); regizorul american de film Billy Wilder, laureat a şase Premii Oscar (2002); actorul, regizorul şi scenaristul francez Daniel Ceccaldi (2003); filosoful şi scriitorul polonez de romane science fiction Stanisław Lem (2006); lingvistul, eseistul și politicianul român George Pruteanu (2008); actorul american Farley Granger (2011); jurnalista română Lucia Jurca (2015); istoricul, scriitorul, jurnalistul, scenaristul şi omul politic francez Alain Decaux (2016); pictorul şi profesorul român Marin Gherasim (2017); actrița franceză Stéphane Audran (2018) și actrița română Aimée Iacobescu (2018).
Septimiu Cioloboc
