Oameni & Fapte – 28 aprilie
Publicat de Corina Muntean, 28 aprilie 2020, 06:00
– Este cea de-a 119-a zi a lui 2020. Au mai rămas 247 zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:12 şi va apune la ora 20:28.
– Astăzi marcăm „Ziua Internaţională pentru Sănătate şi Securitate la Locul de Muncă”. Ziua îşi are originile în Canada, unde mişcarea sindicală a determinat guvernul să proclame, în 1989, ziua de 28 aprilie „zi de doliu naţional”. Din 1996 a devenit „zi internaţională” în cadrul Naţiunilor Unite, iar în 2005 a fost oficial adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Sindicaliştii din întreaga lume reamintesc importanţa aplicării proiectelor de strategie în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă.
– Este și „Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Accidentelor de Muncă şi ale Bolilor Profesionale”, declarată de Organizaţia Internaţională a Muncii, pentru a promova prevenirea accidentelor şi a bolilor profesionale la nivel mondial. În Israel are loc comemorarea eroilor („Israel’s Memorial Day” – „Yom HaZikaron”), eveniment ce a început în seara zilei precedente.
– La 28 aprilie 1502 s-a încheiat traducerea în limba germană a letopisețului slavon al domniei lui Ștefan cel Mare: „Die Kronicke des Stephan Voyvoda”, denumită și „Cronica moldo-germană” sau „Cronica lui Ștefan cel Mare”. Lucrarea se referă la domnia lui Ştefan cel Mare din perioada 1457-1502.
– În 1859 domnitorul Principatelor Române, Alexandru Ioan Cuza, înfiinţa Biroului de statistică al Ţării Româneşti şi îl numea ca şef al acestuia pe Dionisie Pop-Marţian, iar în anul 1887 apărea Legea pentru înfiinţarea Institutului de Bacteriologie din București, condus de medicul Victor Babeş. Astăzi poartă numele de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei şi Ştiinţelor Biomedicale „Victor Babeş”.
– În 1908 a luat ființă, la Bucureşti, Societatea Scriitorilor Români, al cărei prim președinte a fost ales Cincinat Pavelescu, iar în anul 1920 Azerbaidjan intra în componența Uniunii Sovietice. În 1932 s-a anunțat apariția unui vaccin pentru imunizarea omului împotriva febrei galbene, iar în 1948 a fost arestat juristul Lucreţiu Pătrăşcanu, unul dintre liderii Partidului Comunist Român, sub falsa acuzaţie de complot. Pătrăşcanu a fost executat pe 16/17 aprilie 1954, în închisoarea Jilava, după un simulacrul de proces.
– În 1952 a luat sfârșit ocupația Japoniei de către armatele Statelor Unite ale Americii, iar pe 28 aprilie 1957 s-a constituit Federaţia Mondială a Oraşelor
Înfrăţite, cu sediul la Paris. Astfel, începând din 1985, se sărbătoreşte „Ziua Mondială a Oraşelor Înfrăţite”, în ultima duminică a lunii aprilie.
– În 1996 a avut loc Masacrul din Port Arthur (Tasmania, Australia), în care 35 de persoane au fost ucise și alte 23 rănite. Criminalul, Martin Bryant, a fost condamnat pe viață fără posibilitatea de eliberare condiționată. În urma incidentului au fost aduse schimbări fundamentale unor legi pentru controlul armelor de foc în Australia, fapta fiind considerată printre cele mai sângeroase masacre din istoria continentului.
– În 1998 organizația teroristă de extremă stângă din Germania de Vest, „Rote Armee Fraktion” (RAF), anunța, într-un fax trimis agenției de știri „Reuters”, că s-a autodizolvat, iar în 2001, milionarul american Dennis Tito a devenit primul om care a plecat în spațiu ca turist, însoţind doi cosmonauţi ruşi, în misiunea „Soyuz TM-32”.
– Pe 28 aprilie 2001 s-a inaugurat, la Bucureşti, Teatrul Național pentru Copii, proiect acceptat și co-produs de Teatrul Național „I. L. Caragiale”, iar în 2004 postul american de televiziune „CBS” a difuzat fotografii în care erau surprinși soldați americani maltratând și umilind prizonieri irakieni din închisoarea d’Abou Ghraib, de lângă Bagdad, imagini ce datau din perioada octombrie-decembrie 2003.
– În 28 aprilie s-au născut: teologul şi istoricul sas Georg Haner (1672); omul politic american James Monroe, preşedinte al SUA (1758); istoricul și lingvistul român Paul Iorgovici, adept al ideilor Şcolii Ardelene (1764); geologul și paleontologul român Sava Athanasiu (1861); arheologul şi istoricul de artă italian Bartolomeo Nogara (1868); preotul şi istoricul român de naţionalitate germană Viktor Roth, primul istoric al artei plastice săseşti din Transilvania (1874); scriitorul satiric, poetul, eseistul, aforistul şi jurnalistul austriac Karl Kraus (1874); matematicianul şi profesorul român Theodor Angheluţă (1882); basul român Edgar Istratty (1887); dirijorul elveţian Paul Sacher (1906); matematicianul, logicianul şi filosoful austriac Kurt Gödel (1906); general-locotenentul medic român Gheorghe Niculescu, care a introdus pentru prima dată în țară tratamentul cu laser de slabă putere în ortopedie şi traumatologie (1923); scriitoarea americană Harper Lee, autoarea romanului „Să ucizi o pasăre cântătoare” (1926); pictorul, desenatorul, gravorul şi istoricul român de artă de etnie evreiască Avigdor Arikha (1928); pictorul francez Yves Klein, „părintele” picturii monocrome (1928); actriţa mexicană de film şi televiziune Evangelina Elizondo (1929); regizorul, scenaristul şi actorul american Richard Sarafian (1930); fotograful german Horst Faas, laureat al Premiului Pulitzer (1933); fostul preşedinte irakian Saddam Hussein (1937); compozitoarea și pianista română Aurora Ienei (1939); pianista și profesoara română Elena Cosma (1940); actrița suedeză Ann-Margret (1941); chimistul american Karl Barry Sharpless, laureat Nobel (1941); pictorul român Augustin Costinescu (1943); omul politic german Günter Verheugen, fost comisar european (1944); actorul român Traian Buzoianu (1947); scriitorul britanic Sir Terence David John „Terry” Pratchett (1948); poeta, prozatoarea, traducătoarea şi publicista română Iolanda Malamen (1948); actorul american Bruno Kirby (1949); sindicalistul român Bogdan Hossu, președintele Confederației Naționale Sindicale „Cartel Alfa” (1953); umoristul român Cristian Grețcu, membru al grupului „Divertis” (1960); manechinul și actriţa spaniolă Penélope Cruz (1974); jurnalista română Alessandra Stoicescu, prezentatoare de televiziune (1976) și actriţa americană de film Jessica Alba (1981).
– La 28 aprilie au murit: scriitorul eclesiastic maghiar Ács Mihály fiul (1710); poetul, prozatorul și dramaturgul german Ludwig Tieck (1853); omul politic român Lascăr Rosetti (1884); scriitorul rus Mihail Saltîkov-Şcedrin (1889); omul politic român Emilian Pache-Protopopescu, fost primar şi prefect al Bucureştiului (1893); liderul fascist italian Benito Mussolini (1945); dramaturgul și avocatul român I. Al. Valjan (1960); pictorița și graficiana română Florica Cordescu-Jebeleanu, soţia poetului Eugen Jebeleanu (1965); regizorul român de film documentar Gabriel Barta (1972); sculptoriţa română Iulia Oniţă (1987); pictorul britanic de origine irlandeză Francis Bacon (1992); actorul român Nicolae Dinică (1995); poetul român Alexandru Jebeleanu (1996); fizicianul american Arthur Leonard Schwalow, laureat Nobel (1999); prozatorul, criticul și istoricul literar român Ovid S. Crohmălniceanu (2000); generalul rus Aleksandr Lebed, fost comandant al Armatei a 14-a din Transnistria şi guvernator al regiunii siberiene Krasnoiarsk (2000); basul finlandez, profesorul şi compozitorul Kim Borg (2000); prozatorul, traducătorul, dramaturgul şi eseistul român Vasile Rebreanu (2006); prozatorul român Laurenţiu Cerneţ (2008); interpreta română de muzică populară Valeria Peter Predescu (2009); scenaristul italian Furio Scarpelli (2010); istoricul și profesoara română Cornelia Bodea (2010); poeta spaniolă Aurora Matilde Camus (2012); fiziciana română Margareta Giurgea (2012); „sensei” (maestrul) Dan Stuparu, unul dintre fondatorii Federaţiei Române de Arte Marţiale (2013); actorul român de teatru și film și regizorul Ilie Gheorghe (2018); fostul senator republican american Richard Lugar (2019); rabinul Menachem Mendal Taub, supravieţuitor al lagărului nazist de la Auschwitz (2019) și istoricul, scriitorul și politicianul polonez de etnie rusă Karol Modzelewski (2019).
Septimiu Cioloboc
