Oameni & Fapte – 28 decembrie
Publicat de MIRELA ROTAR, 28 decembrie 2020, 06:00
– Este cea de-a 363-a zi a lui 2020. Au rămas 3 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 8:05 şi va apune la ora 16:42.
– La 28 decembrie 1065 a fost sfinţită Catedrala Westminster din Londra, construită pe vremea regelui Eduard Confesorul, între anii 1045-1050, iar în 1612 planeta Pluto era observată pentru prima dată de astronomul, fizicianul, matematicianul şi filosoful italian Galileo Galilei, fiind catalogată doar ca o stea fixă, motiv pentru care descoperirea nu i s-a atribuit lui. Abia peste 234 de ani Pluto va fi considerată o nouă planetă a sistemului solar, iar în 2006 a primit statutul de planetă pitică. În 1836 Spania recunoştea independența Mexicului şi tot atunci, la Adelaide, contraamiralul britanic John Hindmarsh a proclamat provincia Australia de Sud.
– Dentistul american William Finley Semple din Mount Vernon, statul Ohio, primea în 1869 brevetul pentru guma de mestecat, iar la 28 decembrie 1872 s-a inaugurat, în Bucureşti, prima linie de tramvai cu cai (tramcarul), pe traseul Calea Târgoviştei – Podul Mogoşoaiei – Teatrul Naţional – strada Biserica Enei – strada Academiei – strada Colţei – Piaţa Sfântu Gheorghe – strada Moşilor.
– În ziua de 28 decembrie 1879 podul „Tay” din oraşul scoţian Dundee, lung de aproape două mile (la acea vreme cel mai lung pod din lume), s-a prăbușit în timp ce un tren îl traversa, 75 de oameni fiind ucişi. Prăbușirea podului, deschis timp de numai 19 luni, a produs unde de șoc în profesia victoriană a ingineriei și în rândul publicului. Ancheta care a urmat a arătat că podul s-a surpat din cauza faptului că nu a fost construit ca să reziste la furtuni.
– La data de 28 decembrie 1880 s-a creat Agenţia maghiară de presă „MTI” (Magyar Távirati Iroda), cu sediul la Budapesta, iar în anul 1895, la Paris, în Salonul Indian de la „Grand Café”, avea loc prima proiecţie publică a unui film, organizată de fraţii francezi Auguste şi Louis Lumière, fapta fiind considerată drept naşterea cinematografului. „Cinematograful Lumière” a fost brevetat în 13 februarie 1895, la Paris.
– În anul 1903 s-a înfiinţat Societatea Numismatică Română, cu sediul în Bucureşti, care îşi propunea „să dezvolte ştiinţa şi arta numismatică” în România, iar pe 28 decembrie 1908 un violent cutremur a omorât în orașul italian Messina, din regiunea Sicilia, peste 75.000 de persoane.
– În 1910 guvernul liberal român condus de Ion I.C. Brătianu a demisionat din cauza activităţii legislative şi necesităţii de reorganizare a partidului. Brătianu i-a propus regelui extinderea dreptului de vot prin înfiinţarea colegiului unic, dar Carol I a refuzat. Liderul liberal şi-a depuns mandatul, formându-se un guvern conservator, în frunte cu P.P. Carp. În 1954 a fost desfiinţat sistemul de aprovizionare a populaţiei României pe bază de cartele şi raţii, iar în 1972 premierul nord-corean și secretarul general al Partidului Muncitorilor din Coreea, Kim Ir-sen, devenea primul președinte al ţării.
– În 1973 scriitorul rus dizident Aleksandr Soljenițîn publica, la Paris, cartea „Arhipelagul Gulag”, iar în 1981 s-a inaugurat cel de-al doilea tronson al primei magistrale a metroului bucureştean, între uzinele „Timpuri Noi” şi „Republica”, lung de 9,3 kilometri. În 1989 s-a constituit, la Sibiu, Forumul Democrat al Germanilor din România şi se întrunea, la Bucureşti, după o lungă pauză, Consiliul de Conducere al Uniunii Scriitorilor, fiind ales un comitet provizoriu în frunte cu poetul Mircea Dinescu. Adrian Năstase își începea mandatul de premier al României în 28 decembrie 2000, iar în anul 2004 Călin Popescu-Tăriceanu prelua mandatul de prim-ministru.
– La 28 decembrie s-au născut: savantul și scriitorul francez Antoine Furetière (1619); violonistul, compozitorul şi dirijorul german Christian Cannabich (1731); cărturarul și fruntașul paşoptist român Eftimie Murgu (1805); juristul şi publicistul român Ioan Kalinderu (1840); preşedintele american Woodrow Wilson, laureat Nobel (1856); prozatoarea română Bucura Dumbravă (1868); medicul şi antropologul român Francisc Iosif Rainer (1874); astrofizicianul și matematicianul britanic Arthur Eddington (1882); compozitorul şi dirijorul român Ioan Christu Danielescu (1884); sculptorul român Spiridon Georgescu (1887); regizorul german de film Wilhelm Friedrich Murnau (1888); căpitanul român Gheorghe Bănciulescu, primul aviator din lume care a zburat cu proteze la ambele picioare (1898); compozitorul şi violonistul român Eugen Cuteanu (1900); filosoful, pedagogul şi editorul american Mortimer Adler (1902); compozitorul român Nicolae Kirculescu (1903); matematicianul american de origine maghiară John von Neumann (1903); regizorul rus Mihail Kalatozov (1903); compozitorul român Nicolae Brânzeu (1907); muzicianul francez André Verchuren, supranumit „regele acordeonului” (1920); muzicianul american de origine greacă Johnny Otis (1921); prozatorul şi publicistul român Baruţu T. Arghezi, fiul scriitorului Tudor Arghezi (1925); actriţa, şansonetista şi scriitoarea germană Hildegard Knef (1925); actorul american Martin Milner (1931); istoricul, criticul şi teoreticiana literară română Ioana Petrescu, fiica istoricului literar Dumitru Popovici (1941); compozitorul şi pianistul francez Richard Clayderman, creator al unui nou stil muzical, numit New Romantic (1953);
actorul, regizorul şi producătorul american de film Denzel Washington (1954); scriitorul şi criticul literar chinez Liu Xiaobo, activist pentru drepturile omului şi laureat Nobel (1955); poeta, criticul de artă şi publicista română Magda Cârneci (1955); violonistul britanic Nigel Kennedy (1956);
cântărețul, instrumentistul şi compozitorul român Laurențiu Cazan (1957); scriitorul francez Gilles Leroy, distins cu Premiul Goncourt (1958); pianistul şi compozitorul francez de jazz Michel Petrucciani (1962); informaticianul american de origine finlandeză Linus Torvalds, creatorul sistemului de operare „Linux” (1969); handbalista română Cristina Dogaru (1971); actrița japoneză Shinobu Terajima (1972); actrița suedeză Noomi Rapace (1979); cântăreața română Alexandra Ungureanu (1981) şi actrița americană Paris Berelc (1998).
– În 28 decembrie au murit: preotul iezuit, matematicianul, fizicianul și astronomul italian Francesco Maria Grimaldi (1663); filosoful şi scriitorul francez Pierre Bayle (1706); preotul, profesorul de teologie, istoricul, botanistul şi geograful secui Benkő József din Transilvania (1814); arheologul, istoricul de artă și omul politic francez Antoine Chrysostome Quatremère de Quincy (1849); romancierul englez George Gissing (1903); inventatorulul american Milton Waldo Hanchett, care a patentat scaunul de dentist (1904); scriitorul turc Ahmed Midhat Efendi (1912); sociologul, lingvistul, publicistul şi omul politic român Ioan Nădejde (1928); pianistul și compozitorul francez Maurice Ravel, autorul muzicii de balet „Boléro” (1937); scriitorul american Theodore Dreiser (1945); diplomatul, juristul, istoricul, bibliograful și bibliofilul român Constantin Karadja (1950); chimistul român Ion Tănăsescu (1959); violonistul, compozitorul, pedagogul şi teoreticianul german naturalizat american Paul Hindemith (1963); fizicianul, matematicianul şi inventatorul român de etnie germană Hermann Oberth, unul dintre fondatorii astronauticii moderne (1989); pictorul și graficianul român Corneliu Baba (1997); istoricul şi eseistul român Valeriu Florin Dobrinescu (2003); pictorul român Vasile Chinschi (2004); actrița română Clody Bertola (2007); fizicianul Andrei Andrieș din Republica Moldova (2012); economistul român Bogdan Baltazar (2012); actorul şi producătorul american Joseph Ruskin (2013); cântăreţul şi compozitorul britanic Lemmy [Ian Fraser Kilmister], care a fondat trupa de muzică rock „Motörhead” (2015); scriitoarea americană de thriller Sue Grafton (2017); romanciera și jurnalista israeliană Ronit Matalon (2017); prozatorul, eseistul şi jurnalistul israelian Amos Oz (2018) și actriţa și artista păpușară română Brândușa Zaița Silvestru, supranumită „Zâna păpușilor” (2019).
Septimiu Cioloboc
