Oameni & Fapte- 28 decembrie

Publicat de radiomures, 28 decembrie 2015, 06:01

– La data de 28 decembrie 1065 a fost sfinţită Catedrala Westminster din Londra, construită pe vremea regelui Eduard Confesorul, între 1045-1050.
Pe 28 decembrie 1612 planeta Pluto a fost observată pentru prima dată de astronomul, fizicianul, matematicianul şi filosoful italian Galileo Galilei, fiind catalogată doar ca o stea fixă, motiv pentru care descoperirea nu i s-a atribuit lui. Abia peste 234 de ani Pluto va fi considerată o nouă planetă a sistemului solar. În 2006 a primit statutul de planetă pitică. În 1836 Spania recunoştea independența Mexicului, şi tot atunci, la Adelaide, contraamiralul britanic John Hindmarsh a proclamat provincia Australia de Sud.

– Dentistul american William Finley Semple din Mount Vernon, statul Ohio, primea, în anul 1869, primul patent pentru guma de mestecat, iar la data de 28 decembrie 1872 s-a inaugurat, în Bucureşti, prima linie de tramvai cu cai (numitul tramcar), pe traseul Calea Târgoviştei – Podul Mogoşoaiei – Teatrul Naţional – strada Biserica Enei – strada Academiei – strada Colţei – Piaţa Sfântu Gheorghe – strada Moşilor.

– În ziua de 28 decembrie 1879 podul „Tay” din oraşul scoţian Dundee, lung de aproape două mile (la acea vreme cel mai lung pod din lume), s-a prăbușit în timp ce un tren îl traversa, 75 de oameni fiind ucişi. Prăbușirea podului, deschis timp de numai 19 luni, a produs unde de șoc în profesia victoriană a ingineriei și în rândul publicului. Ancheta care a urmat a arătat că podul s-a surpat din cauza faptului că nu a fost construit ca să reziste la furtuni.

– La data de 28 decembrie 1880 s-a creat Agenţia maghiară de presă „MTI” (Magyar Távirati Iroda), cu sediul la Budapesta, iar în anul 1895, la Paris, în Salonul Indian de la „Grand Café”, avea loc prima proiecţie publică a unui film, organizată de fraţii Auguste şi Louis Lumière, fapt considerat ca marcând actul de naştere a cinematografului. „Cinematograful Lumière” a fost brevetat la 13 februarie 1895, la Paris.

– În anul 1903 s-a înfiinţat Societatea Numismatică Română, cu sediul în Bucureşti, care îşi propunea „să dezvolte ştiinţa şi arta numismatică” în România, iar pe 28 decembrie 1908 un violent cutremur de a provocat în orașul italian Messina, din regiunea Sicilia, peste 75.000 de morţi.

– În 1910 guvernul liberal român condus de Ion I. C. Brătianu a demisionat, datorită activităţii legislative şi necesităţii de reorganizare a partidului. Brătianu i-a propus regelui extinderea dreptului de vot prin înfiinţarea colegiului unic, dar Carol I a refuzat. Liderul liberal şi-a depuns mandatul, formându-se un guvern conservator, în frunte cu P.P. Carp, care a promovat o susţinută şi eficientă iniţiativă.

– La 28 decembrie 1954 s-a desfiinţat sistemul de aprovizionare a populaţiei României pe bază de cartele şi raţii, iar în anul 1972 premierul nord-corean și secretarul general al Partidului Muncitorilor din Coreea, Kim Ir-sen, a devenit primul președinte al Coreei de Nord.

– În 1973 scriitorul rus dizident Aleksandr Soljenițîn publica, la Paris, cartea „Arhipelagul Gulag”, iar în anul 1981 s-a inaugurat cel de-al doilea tronson al primei magistrale a metroului bucureştean, între uzinele „Timpuri Noi” şi „Republica”, tronson lung de 9,3 km.

– La data de 28 decembrie 1989 s-a constituit, la Sibiu, Forumul Democrat al Germanilor din România şi tot atunci se întrunea la Bucureşti, pentru prima oară după o lungă pauză, Consiliul de Conducere al Uniunii Scriitorilor, fiind ales un comitet provizoriu în frunte cu Mircea Dinescu.

– În anul 2000 Adrian Năstase își începea mandatul de prim-ministru al României, iar la data de 28 decembrie 2004 Călin Popescu-Tăriceanu prelua mandatul de premier al amintitei ţări.

– La 28 decembrie s-au născut: savantul și scriitorul francez Antoine Furetière (1619); filologul și filosoful român Eftimie Murgu, fruntaș paşoptist (1805); preşedintele american Woodrow Wilson, laureat Nobel pentru Pace (1856); astrofizicianul și matematicianul britanic Arthur Eddington (1882); filosoful american Mortimer Adler (1902); compozitorul român Nicolae Kirculescu (1903); matematicianul americano-maghiar John von Neumann (1903); regizorul rus Mihail Kalatozov (1903); compozitorul român Nicolae Brânzeu (1907); pianistul şi compozitorul francez Richard Clayderman (1953); actorul american Denzel Washington (1954); scriitorul şi criticul literar chinez Liu Xiaobo, activist pentru drepturile omului şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1955); poeta română Magda Cârneci (1955); muzicianul român Laurențiu Cazan (1957); informaticianul finlandez Linus Torvalds, creatorul nucleului de sistem de operare „Linux” (1969); handbalista română Cristina Dogaru (1971); actrița japoneză Shinobu Terajima (1972); actrița suedeză Noomi Rapace (1979); cântăreața română Alexandra Ungureanu (1981) şi actrița americană Paris Berelc (1998).

– În 28 decembrie au murit: preotul iezuit, matematicianul, fizicianul și astronomul italian Francesco Maria Grimaldi (1663); filosoful francez Pierre Bayle (1706); arheologul, istoricul de artă și omul politic francez Antoine Chrysostome Quatremère de Quincy (1849); romancierul englez George Gissing (1903); scriitorul turc Ahmed Midhat Efendi (1912); compozitorul și pianistul francez Maurice Ravel (1937); scriitorul american Theodore Dreiser (1945); diplomatul, juristul, istoricul, bibliograful și bibliofilul român Constantin Karadja (1950); regizorul rus Andrei Tarkovsky (1986); fizicianul și inventatorul german, născut la Sibiu, Hermann Oberth (1989); pictorul român Corneliu Baba (1997); actrița română Clody Bertola (2007) şi fizicianul din Republica Moldova Andrei Andrieș (2012).

Septimiu Cioloboc