Oameni & Fapte – 28 ianuarie
Publicat de Corina Muntean, 28 ianuarie 2019, 06:00
– Este cea de-a 28-a zi a lui 2019. Au mai rămas 337 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:51 şi va apune la ora 17:19.
– Romano-catolicii îl cinstesc pe Sfântul Toma de Aquino, preot învăţător al Bisericii.
– Astăzi este „Ziua Europeană a Protecţiei Datelor”, stabilită de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei în 28 ianuarie 2006, dată la care s-a semnat Convenţia pentru protecţia persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, încheiată la Strasbourg în 1981 (primul instrument legal adoptat în domeniul protecţiei datelor). Cu prilejul acestei zile populaţia are posibilitatea de a înţelege ce date cu caracter personal sunt culese şi prelucrate şi de ce, precum şi care sunt drepturile persoanelor cu privire la această prelucrare.
– Este şi „Ziua Internaţională a Mobilizării Împotriva Războiului Nuclear”, deoarece în 1985 a fost adoptată Declaraţia de la Delhi (India), care cheamă la încetarea goanei înarmării, stoparea şi lichidarea armamentului nuclear.
– La 28 ianuarie 1813 scriitoarea britanică Jane Austen avea să publice, pentru prima dată în Regatul Unit, celebrul roman „Mândrie și prejudecată”, iar în 1865 s-a înfiinţat, la Bucureşti, societatea culturală „Ateneul Român”, cu filiale în numeroase oraşe din ţară. La 28 ianuarie 1871, în cadrul războiul franco-prusac, Parisul a capitulat în fața armatelor prusace, după patru luni de rezistenţă înverşunată. Astfel, Prusia devenea principala forţă militară a Europei, în vreme ce Franţa pierdea Alsacia şi Lorena.
– La 28 ianuarie 1918 România a acceptat începerea tratativelor de pace cu Puterile Centrale, întrucât nu exista nicio altă soluţie viabilă, iar în 1933 guvernul român condus de Alexandru Vaida-Voievod a semnat „Acordul de la Viena”, act care asigura împrumuturile capitaliștilor străini, contractate în vederea „asanării economico-financiare a țării”, prin reducerea salariilor, concedierea a 30% dintre muncitori și funcționari, sporirea și încasarea regulată a impozitelor. În aceeaşi zi, după o întâlnire cu președintele ţării sale, cancelarul german Kurt von Schleicher a demisionat, recomandând numirea lui Adolf Hitler în calitate de cancelar.
– În 1949 s-a înfiinţat Consiliul Internațional al Muzicii, iar la 28 ianuarie 1986 a avut loc catastrofa navetei spaţiale americane „Challenger”, cel mai grav accident din istoria spaţială a SUA. La 75 de secunde de la decolarea de la Cape Canaveral, naveta a explodat, accidentul soldându-se cu moartea celor şapte astronauţi aflaţi la bord.
– În 28 ianuarie 1990 a avut loc un miting în Piaţa Victoriei din Bucureşti, organizat de PNŢCD, PNL, PSDR şi diferite asociaţii, miting care a cerut ca FSN şi guvernul provizoriu condus de Petre Roman să se retragă, locul lor urmând a fi luat de un cabinet alcătuit din reprezentanţi ai partidelor politice active. În aceeaşi zi s-a contestat dreptul FSN de a participa la alegerile generale din 20 mai. Tot în 1990, la 28 ianuarie, a fost înregistrată oficial Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), constituită la data de 25 decembrie 1989. Primul preşedinte al formaţiunii a fost Domokos Géza.
– În ziua de 28 ianuarie 1999 s-a înfiinţat, la Bucureşti, Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă (Academia Română de Aviaţie), prin reorganizarea Centrului de Perfecţionare a Personalului din Aviaţia Civilă. La 28 ianuarie 2001 vasul ucrainean „Pamiat Merkuria” a naufragiat în Marea Neagră, faptă soldată cu decesul a 16 persoane și dispariția altor 3.
– În 28 ianuarie s-au născut: regele Henric al VII-lea al Angliei (1457); fizicianul italian Giovanni Alfonso Borelli (1608); astronomul german de origine poloneză Johannes Hevelius (1611); generalul român Alexandru Cernat, comandant al Armatei Române în Războiul de Independenţă (1834); ziaristul și exploratorul britanic Sir Henry Morton Stanley, care a efectuat expediţii în Africa, ocupându-se şi de organizarea viitoarei colonii belgiene Congo (1841); scriitorul și omul politic cubanez José Martí, unul dintre liderii răscoalei antispaniole (1853); memorialista, eseista şi romanciera franceză Gabrielle-Sidonie Colette (1873); juristul şi omul politic român George G. Moronescu (1874); pictorul român Camil Ressu (1880); fizicianul şi exploratorul elveţian Auguste Piccard, inventatorul stratostatului şi al batiscafului (1884); baritonul român Jean Athanasiu (1885); pianistul și compozitorul american de origine poloneză Arthur Rubinstein (1887); etnologul, etnograful, antropologul, folcloristul și profesorul român Romulus Vuia, unul din făuritorii entografiei moderne naţionale (1887); scriitoarea română de limbă franceză Martha Bibescu (1889); istoricul, omul politic liberal şi profesorul român Gheorghe I. Brătianu, fiul lui Ionel Brătianu (1898); romancierul, publicistul şi traducătorul român Petru Manoliu (1903); inginerul român Anton Alexandru Necşulea, specialist în electroacustică (1908); pictorul american Jackson Pollock (1912); inginerul chimist român Mihail Florescu, un fondator al industriei chimice româneşti în domeniul petrolului (1912); editorul francez de origine macedo-română Constantin Tacou (1921); biochimistul american Robert W. Holley, laureat Nobel (1922); regizorul japonez de film Hiroshi Teshigahara (1927); clarinestistul britanic de jazz Acker [Bernard Stanley] Bilk (1929); compozitoarea română și ilustratoarea de cărţi pentru copii Felicia Donceanu (1931); romancierul, dramaturgul şi scenaristul britanic David Lodge (1935); actorul de film, scenaristul şi regizorul american Alan Alda (1936); poetul şi romancierul albanez Ismail Kadaré (1936); pictorul, graficianul și profesorul român Corneliu Brudaşcu (1937); istoricul de film şi omul de televiziune ceh Karel Čáslavský (1937); biochimistul suedez Thomas Lindahl, laureat Nobel (1938); halterofilul ucrainean Leonid Ivanovich Zhabotinsky, dublu campion olimpic și care a stabilit 19 recorduri mondiale (1938); scriitorul şi etnograful cubanez Miguel Barnet (1940); profesorul, eminescologul, criticul şi istoricul literar român Petru Mihai Gorcea (1942); actrița română Florina Cercel (1943); muzicologul român Dumitru Moroşanu, producător şi realizator de emisiuni muzicale şi de divertisment (1943); compozitorul britanic Sir John Tavener (1944); afacerista spaniolă Rosalia Mera Goyenechea, ajunsă cea mai bogată femeie din Spania și care înfiinţat, împreună cu fostul său soţ Amancio Ortega, grupul „Inditex”, un imperiu în lumea textilelor (1944); pictorul şi scenograful român Sică [Vasile] Rusescu (1945); fostul președinte francez Nicolas Sarkozy (1955); cântăreața română Natalia Guberna (1958); graficiana şi scenografa română de teatru, operă și film Adriana Grand, designerul publicitar (1960); poetul, publicistul şi muzeograful literar român Liviu Apetroaie (1974); creatorul român de modă Răzvan Ciobanu (1976); fotbalistul englez Jamie Carragher (1978); portarul italian de fotbal Gianluigi Buffon (1978); fotbalistul sârb Dejan Rusmir (1980); actorul american Elijah Wood (1981) și actriţa americană Ariel Winter (1998).
– La 28 ianuarie au murit: regele francilor Carol cel Mare (814); regele Henric al VIII-lea al Angliei (1547); compozitorul francez Guillaume Costeley (1606); astronomul german de origine poloneză Johannes Hevelius, fondatorul topografiei selenare şi care a întocmit primul atlas al suprafeţei Lunii (1687); țarul și împăratul rus Petru I [cel Mare] (1725); dramaturgul, istoricul şi filozoful danez de origine norvegiană Ludvig Holberg (1754); scriitorul, poetul, pictorul și pedagogul austriac Adalbert Stifter (1868); scriitorul rus Fiodor Dostoievski (1881); compozitorul, violonistul, dirijorul și profesorul român Alexandru Flechtenmacher, fondatorul Conservatorului din București (1898); compozitorul francez de operetă Robert Planquette (1903); scriitorul, jurnalistul şi politicianul spaniol Vicente Blasco Ibáñez (1928); profesorul şi preotul sas Adolf Schullerus din Transilvania, care a iniţiat alcătuirea unui dicţionar al graiului săsesc (1928); generalul francez Henri Berthelot, şef al misiunii militare franceze în România și care a contribuit la reorganizarea Armatei Române (1931); poetul și dramaturgul irlandez William Butler Yeats, laureat Nobel (1939); publicistul român Iuliu Moisil (1947); compozitorul şi dirijorul francez de origine venezueleană Reynaldo Hahn (1947); filologul şi lingvistul român Constantin Lacea (1950); scriitorul şi ziaristul aromân N.[icolae] Batzaria, autor de literatură pentru copii, cunoscut şi sub pseudonimul „Moş Nae” (1952); poetul, eseistul și filologul român Pius Servien, fiul astronomului Nicolae Coculescu (1959); scriitorul, istoricul, editorul şi folcloristul român Barbu Theodorescu, exeget al operei lui Nicolae Iorga (1979); scriitorul şi pictorul danez Hans Scherfig (1979); sculptorul francez de origine română Ion Vlad (1992); scriitorul australian Frank Hardy (1994); dramaturgul, poetul şi eseistul american de origine rusă Joseph Brodsky, laureat Nobel (1996); scriitoarea suedeză de literatură pentru copii Astrid Lindgren (2002); scriitorul, jurnalistul și traducătorul finlandez Benedict Zilliacus (2013); pictorul ceh Oldrich Kulhanek (2013); producătorul american de film Tom [Thomas Mitchell] Sherak (2014); chimistul francez Yves Chauvin, laureat Nobel (2015); fotograful, fotoreporterul de război, documentaristul şi portretistul suedez Lennart Nilsson, pionier al fotografiei medicale (2017); inginerul american de sunet Richard Portman, care a realizat sunetul a peste 200 de filme şi a mixat sunetul seriei „Star Wars” a lui George Lucas (2017) și regizorul, actorul de teatru și film și omul politic român Ion Ungureanu, luptător pentru identitate naţională în Republica Moldova (2017).
Septimiu Cioloboc
