Oameni & Fapte – 28 iulie
Publicat de Rotar Mirela, 28 iulie 2022, 06:00
– Este cea de-a 209-a zi a lui 2022. Au rămas 156 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:57 şi va apune la ora 20:58.
– În România este „Ziua Naţională a Ambulanţei”, marcată de autorităţile publice centrale şi locale prin organizarea de evenimente dedicate recunoaşterii rolului ambulanţei în salavarea de vieţi omeneşti. Cea dintâi „Salvare” din Bucureşti (Societatea de Salvare) a apărut la 28 iulie 1906, din iniţiativa privată a profesorului Nicolae Minovici. Este și „Ziua Judeţului Timiş”, deoarece la 28 iulie 1919 a fost instalată administraţia română în judeţul Timiş-Torontal. Ziua a fost sărbătorită de administraţia timişeană pentru prima dată în 2016.
– Pe plan extern este „Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei”, stabilită după ziua de naştere a medicului american Baruch Samuel Blumberg, care a descoperit virusul hepatic B (în 1967) şi a creat vaccinul contra hepatitei B (în 1969). Tot astăzi sunt marcate Ziua Naţională a Republicii Perú – stat sud-american unde se aniversează proclamarea independenţei din 1821 faţă de Spania – și Sărbătoarea Naţională a Regatului Thailandei – unde e ziua de naştere a regelui Maha Vajiralongkorn, sau Rama al X-lea (28 iulie 1952), cel de-al X-lea rege al dinastiei Chakri.
– La 28 iulie 1540 cancelarul britanic Thomas Cromwell, acuzat de trădare, a fost executat din ordinul regelui Henric al VIII-lea al Angliei. În aceeași zi, Henric al VIII-lea se căsătorea cu cea de-a cincea soție, Catherine Howard! În 1794 revoluţionarul francez Maximilien de Robespierre, cel supranumit „Incoruptibilul”, a fost ghilotinat la Paris, împreună cu 21 de adepți ai lui, de către reprezentanţii guvernării Convenției thermidoriene, iar în 28 iulie 1848 a început o nouă adunare populară pe „Câmpia Libertăţii” din Bucureşti (astăzi Filaret), unde s-a ales o Locotenenţă domnească formată din trei membri (liberalii moderaţi Nicolae Golescu, Ion Heliade Rădulescu şi Christian Tell), care accepta să modifice Constituţia în sensul dorit de sultan. A doua zi Locotenenţa a fost recunoscută de comisarul Porţii Otomane drept guvern legitim al Ţării Româneşti.
– În 1868 s-a ratificat cel de-al 14-lea amendament al Constituției Statelor Unite ale Americii, prin care populația afro-americană putea beneficia de cetățenie, iar în 28 iulie 1914 Austro-Ungaria a declarat război Serbiei, declanşând astfel Primul Război Mondial.
– În 1919 a fost fondată Uniunea Internațională de Chimie Pură și Aplicată (International Union of Pure and Applied Chemistry – IUPAC), organizație non-guvernamentală, unica autoritate ce elaborează standarde pentru nomenclatura substanțelor anorganice sau organice, iar la 28 iulie 1951 s-a adoptat Convenţia Naţiunilor Unite privind statutul refugiaţilor.
– La 28 iulie 1976 a avut loc cea mai mare catastrofă seismică din secolul al XX-lea: cutremurul cu magnitudinea de 8,3 grade pe scara Richter a distrus oraşul industrial chinez Tangshan, făcând peste 255.000 de victime. China nu a publicat niciodată bilanţul exact al dezastrului, declarând iniţial că numărul morţilor se ridică la 655.000, dar apoi a susţinut că acesta a fost între 240.000 şi 255.000, cifră pe care mulţi experţi o consideră prea mică. Numărul de morţi a crescut şi din cauza distrugerilor provocate de replica cutremurului care s-a produs în după-amiaza zilei următoare şi care a avut o magnitudine de 7,1 grade pe scara Richter, „desăvârşind” astfel dezastrul seismului iniţial. În timp ce supravieţuitorii săpau printre ruine încercând să mai salveze răniţi sau să-şi recupereze lucrurile, al doilea cutremur a lovit nemilos, spulberând aproape tot ce mai rămăsese în picioare.
– În 28 iulie s-au născut: clericul şi inventatorul englez William Lee, autorul mașinii de tricotat (1580); filosoful german Ludwig Feuerbach, unul dintre precursorii marxismului (1804); paleontologul și anatomistul american Edward Drinker Cope (1840); filosoful și psihologul german Theodor Lipps (1851); medicul şi bacteriologul român Victor Babeş, unul dintre fondatorii microbiologiei moderne şi autor al primului tratat de bacteriologie din lume (1854); scriitoarea engleză Beatrix Potter, una dintre cele mai îndrăgite autoare de cărţi pentru copii (1866); astronomul americano-argentinian Charles Dillon Perrine (1867); filosoful german neokantian Ernst Cassirer (1874); pictorul francez Marcel Duchamp (1887); economistul român Victor Bădulescu (1892); publicistul, diplomatul și traducătorul român Eugen Filotti (1896); filosoful englez Karl Popper (1902); fizicianul rus Pavel Alexeevici Cerenkov, laureat Nobel (1904); editoarea germană Aenne Burda, fondatoarea editurii care-i poartă numele (1909); luptătoarea anticomunistă română Elisabeta Rizea (1912); fizicianul și profesorul american Charles Hard Townes, unul dintre pionierii în domeniul astronomiei în spectrul infraroşu și laureat Nobel (1915); inginerul român Nicolae N. Patraulea, autor al unor lucrări fundamentale în domeniul mecanicii fluidelor (1916); părintele Constantin Voicescu, deținut politic și unul dintre marii duhovnici ai României (1924); medicul şi geneticianul american Baruch Samuel Blumberg, care a descoperit virusul hepatic B şi a creat vaccinul împotriva hepatitei B, câştigător al Premiului Nobel (1925); poetul american John Ashbery, câștigător al Premiului Pulitzer (1927); compozitorul, muzicologul și profesorul român Adrian Raţiu (1928);
jurnalista și editoarea americană Jacqueline Kennedy, soția președintelui american John F. Kennedy şi, apoi, a magnatului grec Aristotel Onassis (1929); sculptorul român Alexandru Gheorghiţă (1931); artistul vizual român Romul Nuţiu (1932); criticul de artă, scriitorul şi realizatorul australian de documentare de televiziune Robert Hughes (1938); dirijorul şi muzicianul italian Riccardo Muti (1941); etnograful, etnologul, publicistul, scriitorul și profesorul român Marcel Lapteș (1942); muzicianul, pianistul, solistul și compozitorul britanic Richard Wright, membru fondator al trupei de rock progresiv „Pink Floyd” (1943); caricaturistul american James Robert „Jim” Davis, autor de benzi desenate (1945); actrița americană Linda Kelsey (1946); actrița română Ioana Pavelescu (1949); prozatorul şi publicistul român Constantin Stan (1951); monarhul thailandez Maha Vajiralongkorn, rege al Thailandei – cunoscut şi ca Rama al X-lea (1952); fostul preşedinte venezuelean Hugo Chávez (1954); saxofonistul român Cristian Mihail Soleanu (1967); pianistul român Horia Mihail (1971); politicianul și fostul prim-ministru grec Alexis Tsipras (1974); ciclistul român Cárol-Eduárd Novák, cvintuplu campion mondial şi primul campion paralimpic din istoria României, actual ministru al Tineretului și Sportului (1976); fotbalistul englez Michael Carrick (1981) și modelul și actriţa indiană Huma Qureshi (1986).
– La 28 iulie au murit: poetul și dramaturgul francez [Hector Savinien] Cyrano de Bergerac (1655); călugărița şi scriitoarea portugheză Mariana Alcoforado (1723); compozitorul, violonistul, dirijorul și pedagogul italian Antonio Vivaldi, cel mai de seamă reprezentant al barocului muzical venețian (1741); compozitorul şi organistul german Johann Sebastian Bach (1750); omul politic francez Maximilien de Robespierre, conducător al Revoluției Franceze și supranumit „Incoruptibilul” (ghilotinat în 1794); compozitorul italian Giuseppe Sarti (1802); matematicianul francez Gaspard Monge, creatorul geometriei descriptive (1818); poetul german Clemens Brentano (1842); anatomistul și fiziologul ceh Jan Evangelista Purkyně (1869); scriitorul şi poetul maghiar din Transilvania Adorjáni Zoltán (1933); scriitorul german Tamm Traugott (1938); arheologul englez Sir William Matthew Flinders Petrie (1942); doctorul și publicistul român Litman Leon Ghelerter, ctitor de spitale și unul dintre fruntașii mișcării socialiste din România (1945); pictorul român Max Arnold (1946); compozitorul francez Maurice Yvain (1965); chimistul german Otto Hahn, laureat Nobel (1968); chimistul român Costin D. Nenițescu (1970); scriitorul român A.[urel] P.[avel] Bănuţ (1970); publicista şi traducătoarea română Valeria Sadoveanu, a doua soţie a lui Mihail Sadoveanu (1985); poetul, eseistul şi dramaturgul polonez Zbigniew Herbert (1998); publicistul român Anton Uncu (1998); biofizicianul britanic Francis Crick, laureat Nobel (2004); scriitorul şi jurnalistul italian Tiziano Terzani (2004); muzicologul şi compozitorul român George Sbârcea (2002); scriitorul francez de origine română Isidore Isou, fondatorul lettrismului (2007); istoricul şi criticul literar român Cornelia Ştefănescu (2010); criticul şi istoricul de artă român Petre Oprea (2011); ofiţerul, arhitectul şi omul politic român Mihail Lupoi, unul dintre personajele cheie implicate în Revoluţia din decembrie 1989 (2012); actriţa americană Eileen Brennan (2013); actorul american de origine japoneză James Shigeta (2014); editorul de imagine și jurnalistul american John G. Morris (2017); scriitorul şi disidentul rus Vladimir Voinovici (2018); actorul britanic George Hilton, al cărui nume este asociat cu filmele western spaghetti (2019); actriţa română de teatru şi film Monica Ghiuță (2019); jurnalistul american de televiziune „Reese” (Maurice Wolfe) Schonfeld, preşedinte fondator al Cable News Network – CNN, reţea de televiziune prin cablu (2020) și agronomul și profesorul universitar român Gheorghe Sin (2021).
Septimiu Cioloboc
