Oameni & Fapte – 28 martie
Publicat de Corina Muntean, 28 martie 2019, 06:00
– Este cea de-a 87-a zi a lui 2019. Au rămas 278 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:10 şi va apune la ora 18:45.
– La data de 28 marie 193 d.Hr. împăratul roman Pertinax a fost asasinat de Garda Pretoriană care apoi a vândut tronul lui Didius Iulianus, ce a murit și el, prin violență, după câteva săptămâni. În 1776 s-a fondat „Balșoi Teatr” din Moscova, iar pe 28 martie 1791 primul program politic al românilor din Transilvania, „Supplex Libellus Valachorum”, era trimis Curţii de la Viena. A fost cea mai importantă faptă politică a românilor transilvăneni din secolul al XVIII-lea, care formula sintetic revendicările poporului român.
– În 1842 a avut loc primul concert al Orchestrei Filarmonice din Viena, iar în 1875 s-a înfiinţat cel dintâi serviciu românesc de poştă ambulantă, pe ruta Bucureşti – Iţcani (judeţul Suceava). Din 28 martie 1882 şcoala devenea obligatorie în Franţa, iar în anul 1898 a apărut, în România, Legea pentru organizarea Marinei Militare, care se compunea din două divizii: Divizia de Dunăre, cu sediul la Galaţi (ce cuprindea şcoala de torpile, trupele de apărare din porturile fluviale şi toate bastioanele fluviale) şi Divizia de Mare, cu sediul la Constanţa (care întrunea depozitele marinei cu şcoala de cadre, şcoala de aplicaţie a sublocotenenţilor, şcoala de marină ş.a.).
– La 28 martie 1923 regele Ferdinand I al României promulga Constituţia României de după Primul Război Mondial, apreciată la vremea ei ca una dintre cele mai democratice legi fundamentale din Europa. În 1930 orașele turcești Constantinopol și Angora și-au schimbat denumirea în Istanbul și Ankara, iar în anul 1948 s-au desfăşurat primele alegeri parlamentare după instaurarea puterii comuniste în România, soldate cu câştigarea tuturor mandatelor de către Frontul Democraţiei Populare (FDP).
– În 1974 Marea Adunare Naţională a României aproba instituirea funcţiei de preşedinte al ţării şi îl alegea pe Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, care rămânea şi preşedinte al Consiliului de Stat. În anul 1983 Consiliul de Stat a adoptat două decrete care aveau să-i afecteze pe români: Decretul privind declararea animalelor, înstrăinarea și tăierea bovinelor și cabalinelor, prin care se interzicea crescătorilor de animale sacrificarea acestora pentru consumul propriu, şi Decretul privind regimul aparatelor de multiplicat, materialelor necesare reproducerii scrierilor și al mașinilor de scris, prin care se introducea controlul polițienesc asupra folosirii acestor aparate.
– În 1992 au început lucrările celei de-a treia Convenţii Naţionale a Frontului Salvării Naţionale (FSN), unde au izbucnit polemici dure între adepţii lui Petre Roman şi cei ai preşedintelui Ion Iliescu. Ultimii au părăsit sala, iar peste două zile Ion Iliescu îşi anunţa demisia din FSN şi din grupurile parlamentare, precum şi intenţia de a crea un nou partid, Frontul Democrat al Salvării Naţionale, care va fi înregistrat la Tribunalul Bucureşti, în ziua de 14 aprilie 1992.
– În anul 2005 trei jurnalişti români, Marie-Jeanne Ion şi Sorin Mişcoci (amândoi de la „Prima TV”) şi Ovidiu Ohanesian (de la „România liberă”), au fost declaraţi dispăruţi la Bagdad, în Irak. După 55 de zile de captivitate, la 22 mai, jurnaliştii au revenit în ţară. Tot în 28 martie 2005 un puternic seism, de 8,7 grade pe scara Richter, produs în insula indoneziană Sumatra, a provocat moartea a zeci de persoane şi importante pagube materiale în insula Nias, la sud de Sumatra.
– La 28 martie s-au născut: pictorul renascentist italian Fra Bartolomeo (1472); pedagogul ceh Jan Amos Komensky, reformator al învățământului (1592); revoluţionarul venezuelean Francisco de Miranda (1750); medicul german Karl Adolph von Basedow (1799); istoricul și criticul literar italian Francesco de Sanctis (1817); dramaturgul, poetul și traducătorul român Constantin Dumitru Olănescu (1849); actorul român Grigore Manolescu (1857); premierul francez Aristide Briand, laureat Nobel pentru Pace (1862); scriitorul rus Maxim Gorki (1868); premierul şi preşedintele cehoslovac Edvard Beneš (1884); inginerul român Gheorghe E. Filipescu, specialist în domeniul rezistenţei materialelor, staticii construcţiilor şi teoriei elasticităţii (1885); dramaturgul român Alexandru Kirițescu (1888); violonistul şi dirijorul american de jazz Paul Whiteman (1890); medicul belgian Corneille Jean François Heymans, laureat Nobel (1892); pedagogul român Ştefan Bârsănescu (1895); matematicianul şi profesorul român Nicolae Ciorănescu (1903); pianistul român Alexandru Demetriad (1903); pianistul american de origine austriacă Rudolf Serkin (1903); zoologul, oceanologul şi muzeologul român Mihai C. Băcescu (1908); scriitorul ceh Bohumil Hrabal (1914);
prozatorul şi traducătorul român Ovidiu Constantinescu (1914); gazetarul şi criticul literar român Septimiu Bucur (1915); actorul britanic Dirk Bogarde (1921); poetul şi traducătorul român Victor Tulbure (1925); actorul rus de film Innokenti Smoktunovski (1925); jurnalistul român Ioan Ioanid, crainic la Radio Europa Liberă (1926); scriitoarea suedeză Marianne Fredriksson (1927); politologul american de origine poloneză Zbigniew Brzeziński (1928); matematicianul şi profesorul francez Alexandre Grothendieck (1928); fizicianul american Jerome Isaac Friedman, laureat Nobel (1930); directorul român de imagine, profesorul și inovatorul tehnicilor de filmare Alexandru Întorsureanu (1932);
scriitorul peruan Mario Vargas Llosa, laureat Nobel (1936); prozatorul şi traducătorul român Florin Bănescu (1939); cântăreţul american de operă Samuel Ramey (1942); muzicianul britanic John Evan, clăparul trupei rock „Jethro Tull” (1948); biologul, geneticianul și profesorul american Michael W. Young, laureat Nobel (1949); politicianul şi diplomatul român Adrian Severin (1954); scriitorul român Dan Silviu Boerescu (1963); scrimera română Laura Badea, campioană olimpică, mondială şi europeană la floretă (1970); regizorul şi scenaristul român Radu Jude (1977) şi cântăreața americană Lady Gaga (1986).
– În ziua de 28 martie au murit: pictorul olandez Jan van der Heyden (1712); matematicianul şi filosoful francez Nicolas de Caritat, marchiz de Condorcet (1794); compozitorul rus Modest Musorgski (1881); violonistul şi dirijorul francez Édouard Colonne (1910); medicul român Thoma Ionescu, fondator al școlii românești de chirurgie și de anatomie topografică (1926); istoricul italian Ettore Pais (1939); scriitoarea britanică Virginia Woolf (1941); actrița română Aglae Pruteanu (1941); compozitorul şi pianistul rus Serghei Rahmaninov (1943); chimistul român Petru Bogdan, cel care a pus bazele învățământului de chimie-fizică din România (1944); compozitorul și violonistul român Grigoraș Dinicu, unul dintre cei mai faimoși lăutari (1949); atletul american Jim Thorpe (1953); premierul român Gheorghe Tătărăscu (1957); generalul şi preşedintele american Dwight David Eisenhower (1969); compozitorul român Ştefan Mangoianu (1979); poetul creştin român Daniel Turcea (1979); pictorul francez de origine rusă Marc Chagall (1985); poetul, eseistul şi criticul literar român Victor Felea (1993); dramaturgul, prozatorul, eseistul, criticul literar şi poetul francez de origine română Eugen Ionescu (1994); generalul-locotenent român Ştefan Guşe, şef al Armatei Române (1994); poetul, prozatorul şi publicistul român Gheorghe Tomozei (1997); geologul român Ion N. Băncilă (2001); actorul, regizorul şi producătorul britanic de film Sir Peter Ustinov (2004); prozatoarea şi traducătoarea română Anca Balaci, soţia criticului şi istoricului literar Alexandru Balaci (2008); arheologul şi numismatul român Constantin Preda, istoric al Antichităţii (2008); actorul, scenaristul şi scriitorul român Ştefan Radof (2012); actorul britanic de teatru, film şi televiziune Richard Griffiths (2013); matematicianul şi profesorul român Petru T. Mocanu (2016) şi actriţa germană Christine Kaufmann (2017).
Septimiu Cioloboc
