Oameni & Fapte – 28 septembrie
Publicat de radiomures, 28 septembrie 2017, 08:39
– Este cea de-a 271-a zi a lui 2017. Au mai rămas 94 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:16 şi va apune la ora 19:07.
– În localităţile româneşti unde trăiesc cehi este „Ziua Limbii Cehe”, iar în lume se sărbătoreşte „Ziua Mondială Maritimă”, pentru a atrage atenţia asupra importanţei securităţii maritime, a siguranţei transporturilor maritime, a protejării mediului marin şi pentru a sublinia aspecte ale muncii din domeniul maritim. Data variază în funcţie de an şi ţară, dar mereu are loc în ultima săptămână a lunii septembrie. Este şi „Ziua Internaţională a Dreptului de a Şti” şi „Ziua Mondială de Luptă Împotriva Rabiei”, ţinută în ziua morţii savantului francez Louis Pasteur, (28 septembrie 1895). Rabia este zoonoza dată de transmiterea unui virus de la animal la om, mai ales prin muşcătură şi vădită clinic ca encefalomielită acută, fatală la persoanele nevaccinate. În jur de 55.000 de oameni mor anual prin rabie, mai ales în Africa şi Asia, câinii reprezentând sursa de virus în 99% din decesele umane.
– În 480 î. Hr. a avut loc, la Salamina, victoria flotei grecești asupra perșilor, iar în 48 î. Hr. generalul și consulul roman Pompei cel Mare era asasinat în Egipt, din ordinul regelui Ptolemeu al XIII-lea al Egiptului. În anul 1066 Wilhelm Bastardul (fiul nelegitim al ducelui Robert de Normandia și care va deveni Wilhelm Cuceritorul) a debarcat cu 600 de vase în Marea Britanie, în zona orașului Pevensey, declanșând cucerirea normandă a Angliei.
– Pe 28 septembrie 1520 începea domnia sultanului Soliman (Suleiman) I Magnificul, moment de apogeu al puterii otomane, când s-au făcut reforme menite să consolideze autoritatea centrală. În timpul său, Imperiul Otoman a cunoscut apogeul puterii militare, Soliman I Magnificul purtând lupte cu domnitorii români Radu de la Afumaţi şi Petru Rareş, întărind dominaţia Porții Otomane asupra Ţărilor Române.
– În 1848 generalul român Gheorghe Magheru hotăra dizolvarea taberei de voluntari de pe „Câmpul lui Traian” de la Râureni (județul Vâlcea), punând astfel capăt Revoluţiei în Ţara Românească. Ca atare, autocraţiile rusă şi otomană eradicau experimentul muntean de emancipare naţională şi socială, care era prea aproape de graniţele lor ca să fie tolerat. În 1864 s-a înfiinţat, la Londra, Asociaţia Internaţională a Muncitorilor („Internaţionala I”), prima organizaţie internaţională a proletariatului, creată şi condusă de Karl Marx şi Friedrich Engels. „Internaționala I” a activat până în anul 1876, când s-a autodizolvat.
– La data de 28 septembrie 1914 urca pe tronul României regele Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, nepotul de frate şi succesorul regelui Carol I, în timpul domniei căruia s-a desăvârşit unitatea statului român. În anul 1928 biologul și farmacologul scoțian Alexander Fleming observa pentru prima oară, în laboratorul său, un mucegai care omora bacterii, descoperind ceea ce astăzi poartă numele de penicilină. Pe 28 septembrie 1961, în urma loviturii militare de la Damasc, Siria părăsea Republica Arabă Unită, adică uniunea dintre Egipt și Siria, iar în 2000 danezii au refuzat aderarea la euro, într-un procent de 53,2% din cei care s-au prezentat la vot.
– La 28 septembrie s-au născut: poetul italian Alessandro Tassoni (1565); antreprenorul irlandez Arthur Guinness, fondatorul fabricii de bere irlandeze Guinness (1725); orientalistul și juristul englez William Jones (1746); scriitorul francez Prosper Mérimée (1803); ziaristul şi premierul francez Georges Clemenceau, unul dintre autorii Tratatului de Pace de la Versailles (1841); chimistul francez Henri Moissan, ce a descoperit fluorul şi care este laureat Nobel (1852); istoricul și arheologul român Vasile Pârvan (1882); jurnalistul american de televiziune Ed Sullivan (1901); pugilistul german Max Schmeling (1905); actorul britanic Peter Finch (1916); actorul italian Marcello Mastroianni (1924); inginerul american Seymour Cray, fondator al Cray Computer Company (1925); scriitorul și poetul maghiar Ács Károly cel Tânăr (1928); scriitorul român Valeriu Râpeanu (1931); actrița franceză Brigitte Bardot (1934); actrița olandeză Sylvia Kristel (1952); cântăreața americană Jennifer Rush (1960); actrița britanico-australiană Naomi Watts (1968) și actrița și cântăreața americană Hilary Duff (1987).
– În 28 septembrie au murit: generalul și consulul roman Pompei (48 î. Hr.); geograful german Carl Ritter, un fondator al geografiei moderne (1859); poetul și politicianul român Costache Negri (1876); scriitorul american Herman Melville (1891); chimistul și microbiologul francez Louis Pasteur, fondator al microbiologiei moderne (1895); poetul francez André Breton (1966); scriitorul german Eduard von Keyserling (1918); astronomul și cosmologul american Edwin Hubble (1953); actorul american de comedie Harpo Marx, membru al grupului „Marx Brothers” (1964); prozatorul şi poetul francez André Breton, principal animator al mişcării suprarealiste (1966); scriitorul american John Roderigo Dos Passos (1970); ofiţerul şi preşedintele egiptean Gamal Abdel Nasser (1970); Papa Ioan Paul I (1978); trompetistul și compozitorul american de jazz Miles Davis (1991); regizorul americano-grec Elia Kazan (2003); muzicologul român Liviu Comes (2004); criticul literar, publicistul și poetul român Virgil Ierunca (2006); regizorul și scenaristul român Savel Stiopul (2007); regizorul, actorul şi producătorul american de film Arthur Penn (2010) şi preşedintele israelian Shimon Peres (2016).
Septimiu Cioloboc
