Oameni & Fapte – 28 septembrie
Publicat de Corina Muntean, 28 septembrie 2020, 06:00
– Este cea de-a 272-a zi a lui 2020. Au mai rămas 94 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:17 şi va apune la ora 19:07.
– În localităţile româneşti unde trăiesc cehi este „Ziua Limbii Cehe”, iar în lume se sărbătoresc „Ziua Internaţională pentru Accesul Universal la Informaţie” şi „Ziua Mondială de Luptă Împotriva Rabiei”, marcată în ziua morţii savantului francez Louis Pasteur (28 septembrie 1895). Rabia este zoonoza dată de transmiterea unui virus de la animal la om, mai ales prin muşcătură şi vădită clinic ca encefalomielită acută, fatală la persoanele nevaccinate. În jur de 55.000 de oameni mor anual prin rabie, mai ales în Africa şi Asia, câinii reprezentând sursa de virus în 99% din decesele umane.
– În 480 î.Hr. a avut loc, la Salamina, victoria flotei grecești asupra perșilor, iar în anul 48 î.Hr. generalul și consulul roman Pompei cel Mare era asasinat în Egipt, din ordinul regelui Ptolemeu al XIII-lea al Egiptului. În anul 1066 Wilhelm Bastardul (fiul nelegitim al ducelui Robert de Normandia și care va deveni Wilhelm Cuceritorul) a debarcat cu 600 de vase în Marea Britanie, în zona orașului Pevensey, declanșând cucerirea normandă a Angliei.
– Pe 28 septembrie 1520 începea domnia sultanului Soliman (Suleiman) I Magnificul, moment de apogeu al puterii otomane, când s-au făcut reforme menite să consolideze autoritatea centrală. În timpul său, Imperiul Otoman a cunoscut apogeul puterii militare. Soliman I Magnificul a purtat lupte cu domnitorii români Radu de la Afumaţi şi Petru Rareş, întărind dominaţia Porții Otomane asupra Ţărilor Române.
– În 1848 generalul român Gheorghe Magheru hotăra dizolvarea taberei de voluntari de pe „Câmpul lui Traian” de la Râureni (județul Vâlcea), punând astfel capăt Revoluţiei în Ţara Românească. Ca atare, autocraţiile rusă şi otomană eradicau experimentul muntean de emancipare naţională şi socială, care era prea aproape de graniţele lor ca să fie tolerat. În 1864 s-a înfiinţat, la Londra, Asociaţia Internaţională a Muncitorilor („Internaţionala I”), prima organizaţie internaţională a proletariatului, creată şi condusă de Karl Marx şi Friedrich Engels. „Internaționala I” a activat până în 1876, când s-a autodizolvat. În anul 1914 a urcat pe tronul României regele Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, nepotul de frate şi succesorul regelui Carol I, în timpul domniei căruia s-a desăvârşit unitatea statului român.
– În 1928 biologul și farmacologul scoțian Alexander Fleming a observat, pentru prima oară, în laboratorul său, un mucegai care omora bacterii, descoperind ceea ce astăzi poartă numele de penicilină. La 28 septembrie 1961, în urma loviturii militare de la Damasc, Siria părăsea Republica Arabă Unită, adică uniunea dintre Egipt și Siria, iar în 2000 danezii au refuzat aderarea la euro, într-un procent de 53,2% din cei care s-au prezentat la vot.
– În 28 septembrie 2008 compania privată americană Space Exploration Technologies Corporation, cunoscută ca „SpaceX” și dedicată realizării de vehicule pentru transportul în Cosmos, a reușit să lanseze pe orbită stabilă primul său vehicul cosmic purtat de racheta purtătoare Falcon 1, care este un concept 100% original al companiei. Este o realizare tehnică remarcabilă, întrucât compania, înființată de către co-fondatorul companiei PayPal, antreprenorul Elon Musk, este în întregime privată, spre deosebire de NASA, ESA sau alte organizații similare, care sunt agenții guvernamentale sau multi-guvernamentale.
– La 28 septembrie s-au născut: poetul italian Alessandro Tassoni (1565); antreprenorul irlandez Arthur Guinness, fondatorul fabricii irlandeze de bere Guinness (1725); orientalistul și juristul englez William Jones (1746); scriitorul francez Prosper Mérimée (1803); dirijorul francez Charles Lamoureux (1834); ziaristul şi premierul francez Georges Clemenceau, unul dintre autorii Tratatului de Pace de la Versailles (1841); compozitorul şi dirijorul român Gheorghe Dima (1847); chimistul francez Henri Moissan, laureat Nobel și care a descoperit fluorul (1852); entomologul român Aristide Caradja (1861); compozitorul francez Florent Schmitt (1870); istoricul și arheologul român Vasile Pârvan (1882); entomologul român de etnie germană Wilhelm Karl Knechtel (1884); compozitorul român Emil Scarlat Skeletti (1888); jurnalistul american de televiziune Ed Sullivan (1901); pugilistul german Max Schmeling (1905); actorul britanic de film Peter Finch (1916); actorul italian Marcello Mastroianni (1924); prozatorul român Chiril Tricolici (1924); inginerul american Seymour Cray, fondator al Cray Computer Company (1925); scriitorul și poetul maghiar Ács Károly cel Tânăr (1928); politologul, istoriograful, sociologul și profesorul american Immanuel Maurice Wallerstein (1930); eseistul, criticul, istoricul literar, editorul şi ziaristul român Valeriu Râpeanu (1931); dramaturgul, criticul literar, romancierul, poetul şi traducătorul român Leonida Teodorescu (1932); actrița franceză de film Brigitte Bardot (1934); actorul român Sorin Gheorghiu (1932); cântăreţul american de muzică R&B și soul Ben E. King (1938); actrița olandeză Sylvia Kristel (1952); cântăreața americană Jennifer Rush (1960); actrița și producătoarea britanică de film Naomi Watts (1968); actrița și cântăreața americană Hilary Duff (1987) și actriţa americană Skye McCole Bartusiak (1992).
– În 28 septembrie au murit: generalul și consulul roman Pompei (48 î.Hr.); geograful german Carl Ritter, un fondator al geografiei moderne (1859); omul politic, diplomatul și scriitorul român Costache Negri, militant paşoptist şi unionist (1876); scriitorul american Herman Melville (1891); chimistul și microbiologul francez Louis Pasteur, fondator al microbiologiei moderne (1895); pictorul simbolist italian Giovanni Segantini (1899); scriitorul german Eduard von Keyserling (1918); publicistul şi omul politic liberal român Petru Grădişteanu (1921); profesorul şi omul politic român Petre P. Negulescu, istoric al filosofiei şi al culturii (1951); astronomul și cosmologul american Edwin Hubble, fondatorul astronomiei extragalactice (1953); actorul american de comedie Harpo Marx, membru al grupului „Marx Brothers” (1964); prozatorul şi poetul francez André Breton, lider al mişcării suprarealiste (1966); compozitorul român Ioan Danielescu (1966); dramaturgul, scriitorul, jurnalistul și traducătorul american John [Rodrigo] Dos Passos (1970); ofiţerul şi preşedintele egiptean Gamal Abdel Nasser (1970); Papa Ioan Paul I (1978); poetul, traducătorul şi publicistul român Aurel Gurghianu (1987); compozitorul francez Eugène Bozza (1991); trompetistul și compozitorul american de jazz Miles Davis (1991); traducătoarea română Irina Eliade (1998); regizorul, scenaristul şi producătorul american de film de origine greacă Elia Kazan (2003); pictorul român Octavian Vişan (2002); compozitorul, muzicologul și profesorul român Liviu Comes (2004); poetul şi traducătorul român Geo Dumitrescu (2004); violonistul, dirijorul şi profesorul român Ştefan Ruha (2004); criticul literar, publicistul și poetul român Virgil Ierunca (2006); jurnalistul român de televiziune Dan Goanţă (2006); compozitorul, muzicologul, pianistul, dirijorul şi profesorul român Edmond Deda (2006); regizorul și scenaristul român Savel Stiopul (2007); regizorul, actorul şi producătorul american de film Arthur Penn (2010); criticul, istoricul literar, eseistul, prozatorul şi traducătorul român Alexandru George (2012); Î.P.S. Nicolae Corneanu, arhiepiscop al Timişoarei și mitropolit al Banatului (2014); fostul preşedinte israelian Shimon Peres, premier și ministru în mai multe rânduri (2016); artistul român, acrobatul şi comicul de circ Siminică, cel mai mare comic al Circului românesc (2018) și cântăreţul şi compozitorul mexican José José, figură emblematică a muzicii din America Latină (2019).
Septimiu Cioloboc
