Oameni & Fapte – 29 aprilie
Publicat de MIRELA ROTAR, 29 aprilie 2022, 06:00
– Este cea de-a 119-a zi a lui 2022. Au mai rămas 246 zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:11 şi va apune la ora 20:28.
– Creștinii ortodocși sărbătoresc Izvorul Tămăduirii.
– Astăzi este „Ziua Naţională a Veteranilor de Război”, zi marcată anual, începând din 2008, în semn de recunoaştere a meritelor veteranilor de război pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României. Titlul de „veteran de război” a fost recunoscut pentru prima oară la 29 aprile 1902, printr-un decret al regelui Carol I. Azi este și „Ziua Internaţională a Dansului”, zi care marchează naşterea coregrafului francez, creator al baletului modern, Jean-Georges Noverre (apărut pe lume la 29 aprilie 1727). „Ziua Internaţională a Dansului” se celebrează din 1982, la iniţiativa Comitetului Internaţional al Dansului din cadrul Institutului Internaţional de Teatru.
– Marcăm şi „Ziua Internaţională a Dorinţei” („World Wish Day”) pentru că, în 29 aprilie 1980, unui copil de 7 ani, bolnav de leucemie, îi era împlinită, simbolic, dorinţa de a deveni poliţist. Povestea micului american Chris Greicius a inspirat o adevărată mişcare la nivel global, care este celebrată an de an. Fundaţia „Make-A-Wish” e implicată în acţiuni caritabile în sprijinul copiilor greu încercaţi din întreaga lume. Este și „Ziua Internaţională de Comemorare a Tuturor Victimelor Războiului Chimic”, instituită de Conferinţa Statelor Părţi a Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) la cea de-a zecea sesiune – din data de 11 noiembrie 2005 – şi marchează ziua când, în 29 aprile 1997, a intrat în vigoare Convenţia privind interzicerea armelor chimice.
– De asemenea, este „Ziua Europeană a Solidarităţii între Generaţii”, marcată din 2009 și care are ca scop promovarea înţelegerii între tineri şi persoanele în vârstă, prin asigurarea unei oportunităţi pentru cele două grupuri de a se reuni în vederea schimbului de experienţe şi competenţe.
– La 29 aprilie 1624 cardinalul Richelieu devenea ministru al Franței, pe vremea regelui Ludovic al XIII-lea. În 1661 dinastia chineză Ming a ocupat Taiwanul, iar în 1672 armata franceză aflată sub comanda „Regelui Soare”, Ludovic al XIV-lea, a invadat Țările de Jos, declanșându-se astfel războiul franco-olandez.
– La 29 aprilie 1835, în timpul muncilor agricole, pe un teren aflat la un kilometru nord de Schifferstadt, o localitate din sud-vestul Germaniei, s-a descoperit un obiect conic, așa-numita „pălărie de aur din Schifferstadt” (primul dintre cele patru asemenea obiecte care vor ieși la lumină în timp: „conul de aur din Avanton” – 1844, în vestul Franței; „conul de aur din Ezelsdorf-Buch” – 1935, lângă Nurnberg, Germania şi „pălăria de aur din Berlin” – 1995, origini posibile: Suabia sau Elveţia).
– În anul 1868 s-a înfiinţat, la Bucureşti, Societatea Filarmonică Română (denumită din 1955 Filarmonica „George Enescu”), iar la 29 aprilie 1877 Adunarea Deputaţilor a adoptat o moţiune prin care era declarată starea de război a României cu Imperiul Otoman. O zi mai târziu, aceeaşi moţiune era adoptată şi de Senat. În 1882 inginerul, inventatorul și industriașul german Ernst Werner von Siemens a testat, la Berlin, așa numitul „Elektromote” – precursorul troleibuzului.
– Pe 29 aprilie 1945 s-a semnat, la Caserte (în Italia), capitularea trupelor germane din această ţară și tot atunci, în cadrul celui de-Al Doilea Război Mondial, lagărul de concentrare de la Dachau a fost eliberat de americani.
În 1950 România şi Mongolia au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă, iar la 29 aprilie 1958 s-a semnat, la Geneva, Convenţia asupra platoului continental. Tot în 1958 a fost creată Comisia Economică ONU pentru Africa (UNECA).
– În 1995 România a devenit primul stat care a ratificat Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, adoptată de către Consiliul Europei, la Strasbourg, pe 1 februarie 1995. Convenţia-cadru reprezintă cel dintâi instrument multilateral cu forţă juridică destinat minorităţilor naţionale și a intrat în vigoare la 1 februarie 1998. La 29 aprilie 1997 a intrat în vigoare Convenţia privind interzicerea armelor chimice.
– În 2011 a avut loc, la catedrala Westminster din Londra, căsătoria Prințului William, Duce de Cambridge (nepotul Reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit), cu Kate Middleton. Nunta secolului sau chiar a mileniului – așa cum a fost considerată de britanici – a fost urmărită la televizor de două miliarde de oameni din întreaga lume.
– În 29 aprilie s-au născut: coregraful şi dansatorul francez Jean-Georges Noverre, creatorul baletului modern (1728); fizicianul, matematicianul şi chimistul român Emanoil Bacaloglu (1830); compozitorul şi dirijorul austriac Carl Millöcker (1842); matematicianul, astronomul şi filosoful francez Henri Poincaré, creator al topologiei algebrice (1854); publicistul american William Randolph Hearst, magnat al presei (1863); poetul grec Konstantinos Petrou Kavafis (1863); scriitorul britanic de origine italiană Rafael Sabatini (1875); scriitorul și traducătorul român Gala Galaction (1879); dirijorul englez Sir Thomas Beecham (1879); matematicianul român Theodor Angheluţă (1882); ziaristul şi scriitorul ceh de limbă germană Egon Erwin Kisch (1885); chimistul american Harold C. Urey, laureat Nobel (1893); dirijorul şi compozitorul englez Sir Malcolm Sargent (1895); pianistul, compozitorul şi dirijorul american de jazz Duke Ellington (1899); Hirohito, împărat al Japoniei (1901); cântărețul, tenorul de cabaret și actorul francez de film Tino [Constantino] Rossi (1907); regizorul şi producătorul american de film de origine austriacă Fred Zinnemann (1907); actriţa americană de teatru și film Celeste Holm (1917); regizorul şi actorul francez de film Gérard Oury (1919); muzicianul de jazz şi compozitorul belgian-american Toots Thielemans, considerat regele mondial al muzicuţei (1922); producătorul, regizorul și actorul american de film Irvin Kershner (1923); inginerul român Alexandru Timotin, specialist în electrotehnică (1925); inginerul american de origine poloneză Paul Baran, unul dintre pionerii Internetului și creatorul proiectului Arpanet (1926); istoricul român Virgil Cândea (1927); dirijorul şi profesorul român Paul Popescu (1929); actorul francez Jean Rochefort (1930); prozatorul, scenaristul şi publicistul român Ilie Tănăsache (1931); poetul, compozitorul şi cântăreţul american Rod McKuen (1933); chitaristul şi cântăreţul american Otis Rush, pionier al genului Chicago blues (1935); prozatorul, poetul și publicistul român Gheorghe Tomozei (1936); dirijorul şi muzicianul indian Zubin Mehta (1936); inginerul mecanic și profesorul român Ştefan Staicu, specialist în aerodinamică şi mecanica roboţilor (1940); regizorul român de film Mircea Veroiu (1941); teatrologul român, regizorul, scenograful, scriitorul, publicistul şi profesorul Bogdan Ulmu (1951); actorul de comedie, scenograful și producătorul american Jerry Seinfeld (1954); actorul român şi omul de afaceri Florin Călinescu, realizator de emisiuni de televiziune (1956); actorul britanic de teatru şi film Daniel Day-Lewis, singurul actor laureat al Premiului Oscar de trei ori pentru cel mai bun actor în rol principal (1957); actrița americană de film Michelle Pfeiffer (1958); politiciana croată Kolinda Grabar-Kitarović, fost președinte al Croației (1968); tenismanul american Andre Agassi, campion olimpic și câștigător a opt turnee de Mare Şlem (1970); actrița americană de film și fotomodelul Uma Thurman (1970); actrița braziliană Daniela Fontan (1980); actorul american Alex Vincent (1981) şi cântăreața română de muzică pop Lucia Dumitrescu (1990).
– La 29 aprilie au murit: poetul și cronicarul francez Agrippa d’Aubigné (1630); poetul elegiac, jurnalistul şi traducătorul român Dimitrie Petrino, cunoscut inamic şi detractor al poetului Mihai Eminescu (1878); publicistul şi omul politic român Visarion Roman, autor al primului calendar cu alfabet latin din Transilvania (1885); scriitorul, dramaturgul, oratorul, publicistul, avocatul și omul politic român Barbu Ştefănescu Delavrancea, ministru de mai multe ori şi primar al Bucureştiului (1918); poetul grec Konstantinos Kavafis (1933); pictorul român Petre Iorgulescu-Yor (1939); preotul român, teologul, profesorul, editorul și publicistul Gheorghe Ciuhandu (1947); filosoful austriac Ludwig Wittgenstein (1951); medicul, fiziologul şi farmacologul român Daniel Danielopolu (1955); dramaturgul român I. Al. Valjan, de profesie avocat (1960); poetul, dramaturgul şi eseistul român Radu Gyr (1975); istoricul şi publicistul român Emanoil Hagi-Mosco (1976); regizorul și producătorul american de film de origine britanică Sir Alfred Hitchcock (1980); regizorul român de film Doru Năstase (1982); pictorul, desenatorul, graficianul şi poetul român Vasile Dobrian (1999); violoncelistul şi dirijorul de origine română Emil Klein (2004); inginerul chimist român Mircea Desideriu Banciu (2005); economistul american John Kenneth Galbraith (2006); navigatoarea română Teodora Angela Lefterescu, prima femeie căpitan de cursă lungă din România (2007); chimistul elveţian Albert Hofmann, care a descoperit accidental drogul halucinogen LSD (2008); pictorul, desenatorul, gravorul şi istoricul de artă român de etnie evreiască Avigdor Arikha (2010); pianistul rus Vladimir Krainev (2011);
inventatorul, inginerul și scriitorul francez Roland Moreno, realizatorul cardurilor cu microcipuri (2012); actorul, regizorul, producătorul şi scenaristul britanic Bob Hoskins (2014); medicul şi pedagogul israelian de origine română Reuven Feuerstein (2014); istoricul literar, comparatistul, profesorul şi traducătorul român Ovidiu Drimba (2015); industriaşul francez François Michelin, director executiv al grupului „Michelin” – gigantul mondial al industriei anvelopelor (2015); arhimandritul Roman Braga, mare duhovnic al neamului românesc (2015); actorul indian Irrfan Khan (2020) și jurnalistul, scriitorul și revoluționarul român Romulus Cristea (2020).
Septimiu Cioloboc
