Oameni & Fapte – 29 iunie
Publicat de Corina Muntean, 29 iunie 2020, 06:00
– Este cea de-a 182-a zi a lui 2020. Au rămas 185 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:32 şi va apune la ora 21:19.
– Creştinii ortodocşi, greco-catolici şi romano-catolici îi cinstesc pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. În România se sărbătoresc „Ziua Penitenciarelor” și „Ziua Personalului din Sistemul Administraţiei Penitenciare”. Tot astăzi marcăm „Ziua Internaţională a Dunării”, „Ziua Internaţională a Tropicelor” și Ziua Naţională a Republicii Seychelles, unde se sărbătorește declararea independenței față de Marea Britanie (în 1976).
Sursa foto: basilica.ro
– Din 29 iunie anul 120 d.Hr. datează cea dintâi atestare documentară a Daciei Superior, în diplomele militare descoperite la Căşei (județul Cluj) şi Porolissum (azi, satul Moigrad, județul Sălaj). Primul guvernator cunoscut al Daciei Superior a fost Sex. Iulius Severus. La 29 iunie 1400 a urcat pe tronul Moldovei Alexandru cel Bun, care a consolidat țara, a aplanat conflictul cu Patriarhia de la Constantinopol, a înființat episcopii la Roman și Rădăuți și a ridicat mănăstirile Moldovița și Bistrița.
– În 1521 s-a redactat primul text în limba română, cu caractere slavone, „Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung” către Johannes (Hans) Benkner, judele Braşovului. La 29 iunie 1602, prin „Convenţia de la Cluj”, principele Sigismund Báthory a cedat Transilvania împăratului Rudolf al II-lea al Boemiei şi Ungariei, de la care a primit alte posesiuni şi un venit anual de 50.000 florini.
– Teatrul „Globe” din Londra a ars în urma incendiului din 29 iunie 1613, izbucnit în timpul spectacolului cu piesa „Henry al VIII-lea”, de William Shakespeare. Teatrul a fost reconstruit după un an, fiind închis de puritani în 1642, la fel ca toate celelalte teatre londoneze. În forma sa modernă s-a redeschis în anul 1997, la circa 230 de metri de locul tradiţional.
– În 29 iunie 1855 apărea, la Londra, din iniţiativa colonelului Arthur Sleigh, primul număr al ziarului „The Daily Telegraph”, iar în 1866 Parlamentul României adopta prima constituție a țării, una dintre cele mai avansate din acele timpuri. În 1884 s-a adoptat noua Lege electoral în România, pe baze cenzitare, prin care corpul electoral era împărţit în trei colegii pentru Camera Deputaţilor şi două colegii pentru Senat.
– În 1984 Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România a adoptat „Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei”, decizie a cărei aplicare a afectat serios, în anii următori, starea de sănătate a românilor.
– La 29 iunie 1986 Argentina a câștigat Campionatul Mondial de Fotbal, după 3-2 cu Germania în finala de pe stadionul „Azteca” din Mexico City, iar în 1990 a apărut ziarul „Economistul”, editat de Asociaţia Generală a Economiştilor din România (AGER).
– În ziua de 29 iunie 1995 nava spaţială americană „Atlantis” a andocat pe staţia spaţială „Mir” (aparţinând Rusiei), formând astfel cel mai mare satelit artificial care a orbitat până atunci în jurul Pământului. Momentul istoric, de cooperare între cele două ţări, a însemnat şi cea de-a 100-a misiune umană în spaţiu din istoria Statelor Unite ale Americii.
– În 2017 a fost învestit, de Parlamentul României, Guvernul Mihai Tudose, al 128-lea cabinet al ţării. Guvernul a fost girat de Partidul Social Democrat şi Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor şi a guvernat România până în 16 ianuarie 2018.
– La 29 iunie s-au născut: poetul italian Giacomo Leopardi (1798); scriitorul german Willibald Alexis (1798); istoricul, prozatorul şi omul politic român Nicolae Bălcescu, conducător al Revoluţiei pașoptiste din Ţara Românească (1819); politicianul conservator român Petre P. Carp (1837); inginerul american George Goethals, care a administrat şi supravegheat construcţia Canalului Panama (1858); astronomul american George Ellery Hale, unul dintre fondatorii astronomiei solare moderne (1868); arhitectul şi pedagogul român Petre Antonescu (1873); scriitorul şi diplomatul român Marcu Beza (1882); compozitorul rus Boris Asafiev (1884); omul politic şi juristul francez Robert Schuman, ministru de externe şi unul dintre fondatorii Uniunii Europene (1886); filosoful, sociologul și politicianul român Petre Andrei (1891); pianista şi profesoara franceză Yvonne Lefebure (1898); romancierul, eseistul şi reporterul francez Antoine de Saint-Exupéry, aviator căzut pe frontul antifascist şi cunoscut în special datorită povestirii „Le Petit Prince” /„Micul Prinţ” (1900); sculptorul român Mac [Mihail Filip] Constantinescu (1900); compozitorul şi dirijorul elveţian de origine cehă Rafael Kubelik (1914); actriţa americană de film Ruth Warrick (1915); soprana română Lella Cincu (1923); medicul român Mihai Ioan Botez, specialist în neurologie şi neuropsihologie, considerat fondator al neuromuzicologiei (1927); ziarista şi scriitoarea italiană Oriana Fallaci, renumită pentru corespondenţele sale de război şi pentru interviurile realizate cu personalităţi ale secolului al XX-lea (1929);
preotul şi teologul român Dumitru Popescu (1929); chitaristul francez de origine egipteană Alexandre Lagoya (1929); general maiorul, medicul şi farmacologul român Victor A. Voicu (1939); dirijorul bulgar Emil Tchakarov (1948); scriitorul român Radu Aldulescu (1954); dirijorul italian Marcello Viotti (1954); cântăreața și actrița venezueleană María Conchita Alonso (1957); poeta, prozatoarea și editoarea română Ileana-Lucia Floran (1960); violonista germană Anne-Sophie Mutter (1963) și cântăreața, compozitoarea, actrița și dansatoarea americană Nicole Scherzinger (1978).
– În 29 iunie au murit: poeta engleză Elizabeth Barrett Browning (1861); chimistul britanic Alexander Parkes, autorul primului material plastic confecţionat de om (1890); biologul și omul de știință britanic Thomas Henry Huxley (1895); istoricul și ziaristul român Gheorghe Ionescu-Gion (1904); pictorul şi desenatorul german de origine elvețiană Paul Klee (1940); compozitorul, pianistul și omul politic polonez Ignacy [Jan] Paderewski, fost prim-ministru şi ministru de externe al Poloniei (1941); fizicianul român Victor Mercea (1987); scriitorul american Irving Wallace (1990); dirijorul italian Mario Rossi (1992); actriţa americană de film Lana Turner (1995); pictorul român Vasile Crişan (2000); actorul, regizorul de film și scenaristul italian Vittorio Gassman (2000); actriţa de film şi cântăreaţa americană Rosemary Clooney (2002); actriţa americană de film Katharine Hepburn, laureată a patru Premii Oscar (2003); jurnalista română și criticul de teatru Magdalena Boiangiu (2009); pianistul de jazz, aranjorul şi compozitorul american Paul Smith (2013); astrofiziciana italiană Margherita Hack, supranumită „doamna stelelor” (2013); autorul american de benzi desenate Steve Ditko, cunoscut pentru contribuţia sa la crearea celebrului personaj Spider-Man / Omul-păianjen (2018) și atleta poloneză Irena Szewińska, supranumită „regina sprintului” și care a câştigat şapte medalii olimpice şi a doborât mai multe recorduri mondiale (2018).
Septimiu Cioloboc
