Oameni & Fapte – 29 mai
Publicat de Corina Muntean, 29 mai 2019, 06:00
– Este cea de-a 149-a zi a lui 2019. Au mai rămas 216 zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:35 şi va apune la ora 21:04.
– Este „Ziua Internaţională a Trupelor ONU de Menţinere a Păcii”, marcată, ca un omagiu adus celor ce au activat sau activează în cadrul acestor trupe şi „Ziua Mondială a Sănătăţii Digestive”, sărbătorită prima dată în 2005, de Organizaţia Mondială de Gastroenterologie (WGO). În 29 mai 1958, la primul Congres Mondial de Gastroenterologie, s-a adoptat constituţia WGO.
– Tot azi este „Ziua Internaţională a Sclerozei Multiple”, marcată în ultima zi de miercuri din luna mai. Ziua a fost lansată în 2009 şi este coordonată de Federaţia Internaţională de Scleroză Multiplă.
– În 1329 a apărut cea dintâi menţiune documentară a localităţii Baia Mare, într-un act din cancelaria regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou, iar în anul 1453, turcii otomani, aflaţi sub comanda sultanului Mohamed al II-lea, au cucerit Constantinopolul, capitala Imperiului Roman de Răsărit, faptă cunoscută în istorie şi sub numele de „Căderea Constantinopolului”.
– În 1889 s-a adoptat Legea privind introducerea sistemului monometalist în România (etalon de aur), iar în 1893, tot în România, apărea Legea clerului mirean, care prevedea salarizarea clerului, întreţinerea bisericilor, fixarea parohiilor, numirea şi pregătirea clerului mirean, controlul administrativ şi disciplinar în biserică.
– La 29 mai 1912 Congresul de la Alba Iulia al reprezentanţilor români Transilvania adopta o rezoluţie de protest împotriva proiectului de înfiinţare a episcopiei greco-catolice maghiare, care ar fi făcut din biserică un instrument de deznaţionalizare. Congresul hotăra şi crearea unei comisii care să ia toate măsurile legale pentru apărarea drepturilor autonome ale Bisericii Greco-Catolice Române.
– În 1914 nava de linie „RMS Empress of Ireland”, apaţinând companiei canadiene „Pacific Steamship”, s-a scufundat după ce s-a ciocnit de vasul norvegian „SS Storstad” pe fluviul Sfântul Laurențiu, ce curge în Canada şi SUA. În urma coliziunii 1012 oameni din 1477 şi-au pierdut viaţa. Având în vedere numărul decedaţilor, fapta este considerată una dintre cele mai mari catastrofe maritime canadiene.
– În 1924 a fost inaugurat, la Bucureşti, Institutul Francez de Înalte Studii (astăzi Institutul Francez), pentru a face cunoscută cultura franceză în România, iar la data de 29 mai 1953 diplomatul, cercetătorul şi alpinistul neozeelandez Edmund Hilary şi şerpaşul nepalez Tenzing Norgay au ajuns pe Vârful Everest din Munţii Himalaya, supranumit „Acoperişul lumii” (înalt de 8.848 de metri). Cei doi au fost primii oameni de pe Pământ care au reuşit această performanţă.
– În 1985 a avut loc tragedia de pe stadionul „Heysel” din Bruxelles, capitala Belgiei, la meciul de fotbal din finala Cupei Campionilor Europeni, dintre echipa italiană Juventus Torino și cea engleză FC Liverpool, când un perete al stadionului s-a prăbuşit peste suporteri, faptă care a dus la moartea a 39 de persoane, alte câteva sute fiind rănite. Pe 29 mai 1993 s-a adoptat, la Haga, „Convenţia internaţională privind protecţia copiilor şi cooperarea statelor în domeniul adopţiunilor”.
– În 29 mai s-au născut: poetul italian Dante Alighieri (1265); compozitorul și pianistul spaniol Isaac Albéniz (1860); filosoful şi istoricul german Oswald Spengler, autorul cunoscutei lucrări „Declinul Occidentului” (1880); regizorul american de film de origine austriacă Josef von Sternberg (1894); medicul român Maximilian Popper (1895); compozitorul austriac de muzică clasică și de film Erich Wolfgang Korngold (1897); prozatoarea şi poeta română Georgeta Mircea Cancicov (1899); compozitorul, poetul, aviatorul și parașutistul român Ionel Fernic (1901); actorul american de film de origine britanică Bob Hope (1903); chimistul român Ion Zugrăvescu (1910); dirijorul german Karl Münchinger (1915); om politic democrat american John Fitzgerald Kennedy, preşedinte al SUA (1917); economistul american John Charles Harsanyi, laureat al Premiului Nobel (1920); matematicianul, arhitectul, inginerul constructor și compozitorul francez de origine greacă Iannis Xenakis (1922); fizicianul american de origine română Erwin M. Friedländer (1925); istoricul român Şerban Rădulescu-Zoner (1929); specialistul în limba polonă şi comparatistul român Stan Velea (1933); jurnalistul american Bob Simon, răsplătit cu 27 de Premii Emmy (1941); actorul austriac de film Helmut Berger (1944); cântăreața, compozitoarea, dansatoarea şi actrița britanică Melanie Brown, fostă membră a trupei „Spice Girls” (1975); fotbalistul italian Massimo Ambrosini (1977); actrița română Irina Cojar (1980) și fotomodelul și cântăreața americană Joanne Borgella (1982).
– La 29 mai au murit: navigatorul şi exploratorul portughez Bartolomeo Diaz (1500); chimistul britanic Sir Humphry Davy, unul dintre fondatorii electrochimiei (1829); compozitorul, pianistul şi dirijorul rus Mili Balakirev (1910); compozitorul şi violonistul ceh Josef Suk (1935); actorul american de film John Barrymore (1942); juristul român Constantin C. Stoicescu, specialist în drept roman și fost ministru al justiţiei (1944); prozatorul, dramaturgul și eseistul român Mihail Sebastian (1945); entomologul și juristul român Aristide Caradja (1955); scriitorul danez Johannes Jens Jorgensen (1956); poetul și eseistul spaniol Juan Ramón Jiménez, laureat Nobel (1958); actorul român Benedict Dabija (1962); actriţa canadiană Mary Pickford, co-fondatoare a „United Artists” (1979); actriţa austriacă de film Romy Schneider (1982); regizorul român de film Adrian Petringenaru (1989); pictorul român Brăduţ Covaliu (1991); regizorul român de film documentar Ion Bostan (1992); dirijorul, compozitorul şi profesorul român Mircea Basarab (1995); fotograful american Slim Aarons (2006); actorul şi regizorul american de film Dennis Hopper (2010); juristul, profesorul și omul politic maghiar Mádl Ferenc, fost preşedinte al Ungariei (2011); cântăreţul, chitaristul şi compozitorul american de muzică folk Arthel Lane, supranumit „Doc” Watson și recompensat cu opt Premii Grammy (2012) şi regizorul şi profesorul român Dinu Gheorghe Florian, artist al imaginii fotografice de artă şi film (2017).
Septimiu Cioloboc
