Oameni & Fapte – 29 martie
Publicat de Corina Muntean, 29 martie 2019, 06:00
– Este cea de-a 88-a zi a lui 2019. Au rămas 277 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:08 şi va apune la ora 18:46.
– Cardinalul Andrei Báthory a devenit principe al Transilvaniei la 29 martie 1599, imediat după ce Sigismund Báthory a renunţat la tron, iar în 1821 domnitorul Moldovei, Mihai Suțu, a anunțat că se retrage temporar din ţară, lăsând o căimăcămie care să se ocupe de treburile curente și mai ales să asigure Poarta Otomană de supunerea Moldovei, în contextul tulburărilor pricinuite de Eterie.
– În 1830 au început lucrările Comisiei de delimitare a graniţei pe Dunăre (pe talvegul fluviului) între Poarta Otomană şi Principatele Române, în conformitate cu Tratatul de la Adrianopol. Fostele raiale turceşti Brăila, Giurgiu şi Turnu, împreună cu 30 de insule ale Dunării, au fost încorporate Ţării Româneşti, iar lacul Brateş, Moldovei. La 29 martie 1848 domnitorul Moldovei, Mihail Sturdza, a refuzat să accepte punctele Petiţiei-program din 27 martie, referitoare la dizolvarea Adunării Obşteşti şi înfiinţarea Gărzii Cetăţeneşti. Seara, din ordinul său, mişcarea revoluţionară a fost înăbușită cu forţa armată, operându-se numeroase arestări.
– La 29 martie 1871 regina Victoria a Marii Britanii și Irlandei a inaugurat sala de concerte „Royal Albert Hall” (Sala Regală Albert) din Londra. În timpul concertului, ce a urmat ceremoniei de deschidere, s-au constatat probleme cu privire la acustica sălii, care, până în 1969, au fost rezolvate. Ideea proiectului i-a aparţinut Prinţului Albert, soțul reginei. După moartea lui, proiectul a fost aprobat, sala devenind astfel o parte a unui memorial dedicat prinţului. Construcţia a început în 1867, fiind una dintre cele mai importante clădiri din Marea Britanie. Anual, sunt organizate circa 350 de evenimente, de la concerte de muzică clasică la concerte rock sau pop.
– În 1879 Societatea Academică Română a fost declarată institut naţional cu denumirea Academia Română, devenind „persoană morală şi independentă în lucrările sale de orice natură” şi având ca scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte”. În 29 martie 1881, la Teatrul Naţional din Bucureşti, a avut loc premiera piesei „Sânziana şi Pepelea” de Vasile Alecsandri, iar în anul 1926 s-a înființat, la București, Institutul de Studii Bizantine. La 29 martie 1964 România și Argentina au ridicat legațiile la nivel de ambasadă.
– La 29 martie 1973, în timpul Războiului din Vietnam, ultimii soldați americani au părăsit sudul Vietnamului, iar în 1974 naveta americană de explorare „Mariner 10”, fără echipaj uman, a devenit prima navetă spaţială care a vizitat planeta Mercur, trimiţând peste 2.000 de imagini pe Pământ. În 1988, la Festivalul Filmului de Autor de la San Remo (Italia), actorul român Victor Rebengiuc a fost distins cu Premiul pentru „Cea mai bună interpretare masculină” pentru rolul din pelicula „Moromeţii” – ecranizare după romanul omonim al lui Marin Preda, în regia lui Stere Gulea.
– În 29 martie 1998 podul „Ponte Vasco da Gama” din Lisabona a fost deschis traficului. Construcția se întinde peste râul Tagus, are o lungime de peste 17 kilometri și este de cel mai lung pod din Europa. În 2004 şapte țări din Europa de Est, printre care și România, au fost numite membre oficiale ale NATO, şi tot atunci Irlanda a devenit prima ţară a Uniunii Europene care interzicea fumatul în spaţiile publice. La 29 martie 2005 echipa feminină de tenis de masă a României a câștigat pentru a treia oară titlul european, în finala de la Aarhus, din Danemarca.
– În 29 martie s-au născut: dramaturgul și actorul român Costache Caragiali (1815); actorul român Grigore Manolescu (1857); matematicianul italian Tullio Levi-Civita (1873); poeta şi publicista română Elena Farago (1878); poetul și scriitorul maghiar Kosztolányi Dezső (1885); actorul american Warner Baxter (1889); scriitorul şi eseistul german Ernst Jünger (1895); politicianul rus Lavrenti Beria, șeful NKVD-ului – serviciul de represiuni politice din vremea lui Stalin (1899); prozatorul, dramaturgul şi eseistul francez Marcel Aymé (1902); compozitorul englez Sir William Walton (1902); dirijorul italian Mario Rossi (1902); poetul român Virgil Carianopol (1908); astrologul român Florian Onitza (1909); matematicianul, fizicianul şi omul politic ţărănist român Caius Iacob (1912); jurnalistul român Max Bănuş (1926); biochimistul englez John Robert Vane, laureat Nobel (1927); pianista română Martha Joja (1928); compozitorul britanic de muzică de film Richard Rodney Bennett (1936); compozitorul şi muzicologul român Octavian Nemescu (1940); poeta română Constanța Buzea, prima soţie a poetului Adrian Păunescu (1941); actrița română Violeta Andrei (1941); fizicianul american Joseph Taylor, laureat Nobel (1941); compozitorul şi muzicianul grec Vangelis (1943); economistul american Robert James „Bob” Shiller, laureat Nobel (1946); compozitorul român Călin Ioachimescu (1949); pugilistul cubanez Teófilo Stevenson, triplu campion mondial şi olimpic (1952); actorul american de film de origine franceză Christopher Lambert (1957); jucătorul și antrenorul român de tenis Florin Segărceanu (1961); regizorul britanic de film Michael Winterbottom (1961); cântăreţul, compozitorul, actorul şi prezentatorul român de televiziune Dan Bittman, solist şi lider al trupei rock „Holograf” (1962); actrița și top modelul australian Elle MacPhearson (1965); pictorul român Eugen Ilina (1965); fotbalistul român Iulian Filipescu (1974) şi fotbalistul român Andrei Ionescu (1988).
– La 29 martie au murit: filosoful și savantul suedez Emanuel Swedenborg (1772); pedagogul, matematicianul, politologul, economistul şi politicianul francez Marie-Jean-Antoine-Nicolas de Caritat, marchiz de Condorcet (1794); consulul şi arheologul francez Paul-Émile Botta (1870); pictorul francez Georges Seurat (1891); chirurgul şi histologul englez William Bowman (1892); exploratorul polar britanic Robert Falcon Scott (1912); aviatoarea română Elena Caragiani-Stoenescu, prima femeie din România care a obţinut brevetul internaţional de pilotaj (1929); pianistul şi criticul muzical polonez Karol Szymanowski (1937); juristul, politicianul şi profesorul universitar român Constantin Isopescu-Grecul, implicat activ în lupta pentru făurirea statului național unitar român (1938); scriitorul român Ion Alexandru Bassarabescu (1952); biologul român Traian Săvulescu, fondator al Școlii românești de fitopatologie şi primul care a făcut cunoscută în România flora Arabiei și Palestinei (1963); pianistul, organistul, dirijorul de cor și pedagogul român Iosif Paschill (1966); poetul, criticul și istoricul literar român Perpessicius (1971); compozitorul, dirijorul, pedagogul şi muzicologul german Carl Orff (1982); scriitorul, eseistul şi publicistul român Mircea Herivan (1996); poetul, traducătorul, gazetarul şi editorul român Ioanichie Olteanu (1997); cântăreţul american de jazz Joe Williams (1999); compozitorul francez de muzică de film Maurice Jarre, câştigător a trei Premii Oscar şi tatăl muzicianului Jean-Michel Jarre (2009); muzicianul român de jazz Alin Constanţiu, „regele swingului la clarinet”, supranumit „Benny Goodman al României” (2011); muzicologul, criticul muzical, istoriograful de muzică pop-rock, realizatorul de emisiuni de radio şi televiziune, instrumentistul şi profesorul român de desen Petru Umanschi (2012); actorul şi regizorul român Bujor Măcrin (2013); actriţa şi cântăreaţa americană Patty Duke (2016) şi fizicianul rus Alexei Abrikosov, laureat al Premiului Nobel (2017).
Septimiu Cioloboc
