Oameni & Fapte – 29 septembrie
Publicat de Corina Muntean, 29 septembrie 2021, 05:00
– Este cea de-a 272-a zi a lui 2021. Au rămas 93 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:18 şi va apune la ora 19:05.
– Astăzi este „Ziua Mondială a Inimii” (ZMI), celebrată, începând din 2000, sub auspiciile Federaţiei Mondiale a Inimii, în parteneriat cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
– Marcăm și „Ziua Internaţională de Conştientizare a Risipei Alimentare”, desemnată în 2019, la cea de-a 74-a Adunare Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (prin Rezoluţia A/RES/74/209). Evenimentul se dorește a fi un semnal de alarmă la nivel global asupra necesităţii de a transforma şi reechilibra modul în care sunt produse şi consumate alimentele. O treime din alimentele produse pentru consumul uman sunt pierdute sau irosite la nivel global, în timp ce peste 820 de milioane de oameni din lume suferă zilnic de foame. Astăzi, pierderea şi risipa de alimente este responsabilă de circa 8 % din emisiile globale de gaze cu efect de seră.
– În Calendarul Romano-Catolic sunt sărbătoriți Sfinţii Arhangheli Mihail, Gabriel şi Rafael.
– La 29 septembrie 642 d.Hr. generalul arab ’Amr ibn al-’As intra cu trupele sale în Alexandria, desăvârșind astfel cucerirea arabă a Egiptului, iar în 1227 Frederic al II-lea, împărat al Sfântului Imperiu Roman, a fost excomunicat de Papa Grigore al IX-lea pentru participarea la Cruciade. În 29 septembrie 1760 fortăreața Detroit, în frunte cu maiorul Robert Rogers, s-a predat fără luptă împotriva armatelor britanice, aceasta fiind ultima fortăreață franceză în America de Nord. În 1885, în oraşul englez Blackpool, s-a dat în folosință una dintre primele linii de tramvai electric din lume.
– În 29 septembrie 1918 Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român din Transilvania, întrunit la Oradea, a adoptat în unanimitate o declaraţie, redactată de Vasile Goldiş, privind hotărârea naţiunii române ardelene de a se aşeza „printre naţiunile libere” şi recunoaşterea Comitetului ca organ provizoriu de conducere a Transilvaniei. În acest scop s-a constituit, la Arad, un Comitet de acţiune, în frunte cu Vasile Goldiş.
– La 29 septembrie 1938 s-a semnat Acordul de la München („Münchner Abkommen”), act prin care Marea Britanie, Franța și Italia recunoşteau cedarea regiunilor locuite de germanii sudeți din Cehia către Germania, și a celor locuite de polonezii din Cehia (regiunea Cieszyn) către Polonia.
– În anul 1954 s-a înfiinţat Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN), cel mai mare laborator de fizica particulelor din lume, iar în 1957 a avut loc dezastrul de la Kîştîm, din URSS, unde la stația nucleară „Maiak” a explodat un tanc cu substanță radioactivă. Explozia, estimată la o putere de aproximativ 100 de tone de TNT, a aruncat în aer baza de beton ce cântărea 160 de tone. Guvernul sovietic a încercat să ascundă accidentul, însă ulterior s-a aflat că numărul morților a depăşit 8.000 de persoane şi că 10.000 de locuitori au fost evacuați.
– La 29 septembrie 1962 Canada a lansat în Cosmos satelitul „Alouette 1”, stabilind o premieră mondială: „Alouette 1” era primul satelit lansat de o altă ţară decât Statele Unite ale Americii și Uniunea Sovietică.
– La 29 septembrie s-au născut: consulul roman Pompei (106 î. Hr.); pictorul italian Tintoretto (1518); scriitorul spaniol Miguel de Cervantes (1547); pictorul italian Caravaggio (1571); pictorul francez François Boucher (1703); amiralul britanic Horatio Nelson, învingător al flotei franco-spaniole la Trafalgar (1758); istoricul şi omul politic român Eudoxiu Hurmuzaki (1812); filosoful, dramaturgul şi scriitorul spaniol Miguel de Unamuno (1864); economistul şi filosoful austriac-american Ludwig Von Mises (1881); lingvistul şi filologul român Iorgu Iordan (1888); fizicianul italian Enrico Fermi, laureat al Premiului Nobel (1901); filosoful, poetul şi activistul italian Lanza del Vasto (1901); fizicianul rus Lev Șubnikov (1901); scriitorul rus Nikolai Ostrovski (1904); ieromonahul, duhovnicul, teologul și pictorul bisericesc român Arsenie Boca (1910); regizorul italian de film Michelangelo Antonioni (1912); regizorul şi producătorul american de film Stanley Kramer (1913); dirijorul ceh Václav Neumann (1920); actrița americană Lizabeth Scott (1922); antrenoarea federală română şi arbitra internaţională de gimnastică Maria Simionescu (1927); publicistul român şi comentatorul de radio Eugen Preda (1929); pictorul şi sculptorul Ion [Alin] Gheorghiu (1929); scriitorul, ziaristul şi filosoful român Jean Pârvulescu (1929); solistul, compozitorul, chitaristul şi actorul american Billy Strange (1930); scriitorul britanic Colin Dexter (1930); actriţa italiană de film de origine suedeză Anita Ekberg (1931); fizicianul american James Watson Cronin (1931); producătorul, regizorul şi scenaristul american de film Robert Benton (1932); interpretul, pianistul şi compozitorul american Jerry Lee Lewis (1935); premierul italian Silvio Berlusconi (1936); pianistul chinez Ming-Qiang Li (1936); preşedintele polonez Lech Wałęsa, laureat Nobel (1943); omul politic român Gheorghe Funar (1949); actorul român de teatru Florin Anton (1956); medicul român Radu Bălănescu, specialist în chirurgie și ortopedie pediatrică, Mare Maestru al Marii Loji Naționale din România şi secretar executiv al Conferinței Mondiale a Marilor Loji Masonice Regulare (1963); politicianul român Traian Igaș (1968); actrița americană Erika Eleniak (1969); actrița, cântăreața și autoarea americană Anna Khaja (1974); fotbalistul și antrenorul ucrainean Andrei Şevcenko (1976) și actrița americană Christine Michelle „Chrissy” Metz (1980).
– În 29 septembrie au murit: publicistul, poetul şi omul politic român Iacob Mureşianu (1887); scriitoarea română Iulia Hasdeu (1888); scriitorul francez Émile Zola (1902); inginerul german Rudolf Diesel, care a inventat motorul „Diesel” (1913); premierul francez Léon Bourgeois, laureat Nobel (1925); medicul și fiziologul olandez Willem Einthoven, laureat Nobel (1927); arhitectul şi urbanistul român Ion D. Berindei (1928); pictorul rus Ilia Repin (1930); juristul, poetul și omul politic transilvănean Hans Leicht (1937); istoricul şi filosoful american Charles Upson Clark (1960); poetul, fabulistul, compozitorul și traducătorul român Marcel Breslaşu (1966); medicul român Basil Theodorescu (1967); basul și actorul român Nicolae Secăreanu (1992); pictorul și sculptorul american Roy Lichtenstein (1997); geologul elveţian Albert Streckeisen (1998); poetul, prozatorul şi dramaturgul român Gellu Naum (2001); compozitorul şi pianistul român Edmond Deda (2006); poetul şi dramaturgul bulgar Konstantin Pavlov (2008); actorul american Tony Curtis (2010) şi fizicianul francezo-polonez Georges Charpak, laureat Nobel (2010); editorul american Arthur Ochs Sulzberger, fost director şi preşedinte general al companiei de media „New York Times” (2012) şi textierul şi scenaristul român George Popovici (2015); patinatoarea rusoaică Ludmila Belousova, campioană olimpică, mondială şi europeană la patinaj artistic, alături de partenerul şi soţul ei, Oleg Protopopov (2017); chitaristul şi cântăreţul american Otis Rush, pionier al genului Chicago blues (2018); cantautorul de muzică country şi actorul american Mac Davis (2020) și cântăreaţa australiană Helen Reddy, autoarea melodiei „I Am Woman”, devenită imnul feministelor (2020).
Septimiu Cioloboc
