Oameni & Fapte – 3 august

Publicat de MIRELA ROTAR, 3 august 2021, 05:00

– Este cea de-a 215-a zi a lui 2021. Au rămas 150 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:05 şi va apune la ora 20:50.

– Azi este „Ziua Timişoarei”, marcată, din 1999, la iniţiativa municipalităţii de pe Bega. E data la care, în anul 1919 batalioane de dorobanţi, conduse de generalul Virgil Economu, intrau în oraş să instaureze prima administraţie română care a luat locul celei sârbeşti. O săptămână mai târziu, pe 10 august 1919, bănăţenii votau unirea Banatului cu România.

– La 3 august 1492, din portul spaniol Palos de la Frontera, începea prima călătorie a navigatorului italo-spaniol Cristofor Columb, care-şi propusese să ajungă în Indii. În anul 1571 a vut loc Bătălia de la Famagusta (oraş situat pe coasta de est a Ciprului), unde armata Imperiului Otoman cucerea, de la venețieni, insula Cipru. În 1601 trupele domnitorului român Mihai Viteazul și cele ale generalului italo-austriac Giorgio (Gheorghe) Basta obțineau, în Bătălia de la Guruslău (astăzi sat în judeţul Sălaj), victoria împotriva oştilor transilvănene conduse de Sigismund Báthory.

– În anul 1778 a fost inaugurat „Teatrul Scala” din Milano, care, iniţial, era cunoscut sub numele de „Nuovo Regio Ducale Teatro alla Scala”, unul dintre cele mai renumite teatre de operă din lume. Inaugurarea s-a făcut cu opera „Europa riconosciuta”, de Antonio Salieri. La 3 august 1783 vulcanul japonez Asama a erupt, omorând pe loc circa 1.400 de persoane. Foametea generată de erupţie a dus la decesul altor aproximativ 20.000 de oameni.

– La 3 august 1795 s-a înfiinţat Conservatorul de Muzică din Paris, prin reorganizarea Şcolii Regale şi a Institutului Naţional de Muzică, iar în anul 1858 exploratorul britanic John Speke a descoperit Lacul Victoria, situat în Africa de Est, în Tanzania, Uganda şi Kenya.

– În 3 august 1865 armata română reprima mişcarea împotriva domnitorului Alexandru Ioan Cuza, aflat la Ems, în Germania, complot organizat de două grupuri opoziţioniste, conservatorii şi liberalii radicali – grupuri care îl vor detrona pe Cuza la 23 februarie 1866. În anul 1914 a avut loc inaugurarea Canalului Panama – lung de 79,6 kilometri, cu o lăţime variabilă de 30 până la 300 de metri și adânc de 14 metri, iar în 1929 s-a creat Regia Autonomă a Poştelor, Telegrafelor şi Telefoanelor (PTT) din România, care a luat în exploatare şi administrare serviciile publice de poştă, telegraf şi telefon.

– La 3 august 1948 Marea Adunare Naţională a României a adoptat Legea privind reforma învăţământului, prin care întregul învăţământ era unificat şi laicizat, potrivit modelului sovietic. În 1958 submarinul atomic american „USS Nautillus” atingea Polul Nord sub calota de gheață, iar la 3 august 1960 statul african Niger își câștiga independența față de Franța.

– În 3 august s-au născut: matematicianul şi astronomul irlandez Sir William-Rowan Hamilton (1805); inventatorul american Elisha Graves Otis, autorul liftului pentru persoane (1811); prozatorul, dramaturgul, publicistul şi traducătorul român Ioan M. Bujoreanu (1834); scriitorul și jurnalistul maghiar Gárdonyi Géza (1863); omul politic român din Bucovina Iancu Flondor (1865); scriitorul german Bruno Petzold (1873); arhitectul maghiar Székely László (1877); scriitorul american de literatură science-fiction Clifford D. Simak (1904); regizorul român de teatru şi profesorul Moni Ghelerter (1905); cardinalul austriac Franz König, inițiator al reconcilierii catolice cu Biserica Ortodoxă (1905); medicul român Marin Gheorghe Voiculescu, specialist în boli contagioase (1913); scriitoarea britanică P. D. James, pe numele întreg Phyllis Dorothy James (1920); Papa Shenouda al III-lea de Alexandria şi Patriarh al Întregii Africi pe Sfântul Scaun Apostolic al Sfântului Marcu Evanghelistul (1923); scenaristul, producătorul american de film și scriitorul Leon Uris (1924); cântărețul american de jazz Tony Bennett (1926); navigatoarea română Teodora Angela Lefterescu, prima femeie căpitan de cursă lungă din România (1926); filologul, lingvistul, editorul şi istoricul literar român Neculai Alexandru Ursu (1926); criticul muzical și muzicologul român Alfred Hoffman (1929); esteticianul şi traducătorul român Ion Pascadi (1932); pictoriţa română Angela Popa-Brădean (1934); soprana Maria Bieşu din Republica Moldova (1935); sculptorul român Grigore Patrichi-Smulţi (1937); prezentatorul irlandez de radio şi televiziune Sir Terry Wogan (1938); compozitorul, dirijorul de cor, muzicologul şi profesorul român Constantin Râpă (1938); actorul american Martin Sheen (1940); scriitorul, criticul literar şi eseistul român Cornel Ungureanu (1943); muzicologul şi criticul muzical român Luminiţa Vartolomei, care a lucrat la Radiodifuziunea Română (1945); politicianul și omul de afaceri român Dinu Patriciu (1950); fotbalistul argentinian Osvaldo Ardilez (1952); jurista și politiciana română Renate Weber (1955); pictorul şi graficianul român Aureliu Răzvan Ionescu (1956); antrenoarea română de gimnastică Mariana Bitang (1962); muzicianul american James Hetfield, membru fondator al trupei „Metallica” (1963); actrița și scriitoarea americană Lisa Ann Walter (1963); realizatoarea și moderatoarea română de emisiuni de televiziune Mihaela Rădulescu (1969); modelul și actrița canadiană Evangeline Lilly (1979) și actrița americană Kandi Kobain (1985).

– În 3 august au murit: teoreticianul şi istoriograful muzical, compozitorul, pedagogul şi dirijorul italian Giovanni Battista Martini (1784); inventatorul și industriașul englez Sir Richard Arkwright (1792); scriitorul francez Eugène Sue (1857); filologul şi istoricul german Philipp August Böckh (1867); poeta şi prozatoarea română Veronica Micle, care l-a iubit până la moarte pe Mihai Eminescu (1889); medicul și botanistul român Dimitrie Brândză, întemeietorul Institutului Botanic şi al Grădinii Botanice din Bucureşti (1895); scriitorul britanic de origine poloneză Joseph Conrad (1924); juristul și politicianul român Vladimir Hertza (1924); inginerul şi inventatorul american de naționalitate germană Emil Berliner (1929); biochimistul german Richard Willstätter, laureat al Premiului Nobel (1942); memorialista, eseista și romanciera franceză Sidonie-Gabrielle Colette (1954); muzicologul român George Breazu (1961); scriitorul italian Giovanni Battista Angioletti (1961); geologul român Augustin Vancea (1973); muzicologul român Victor Iusceanu (1976); omul politic, fostul președinte cipriot și arhiepiscopul Makarios al III-lea, lider al Bisericii Ortodoxe Cipriote (1977); actorul rus de film Innokenti Smoktunovski (1994); medicul și profesorul român Ion Jovin, întemeietorul oncologiei şi radioterapiei româneşti și fost deţinut politic (1994); compozitorul român Dinu Petrescu (1999); doctorul american de origine austriacă Peter Safar, primul care a folosit tehnica resuscitării cardiorespiratorii – respiraţia „gură la gură” (2003); fotograful și pictorul francez Henri Cartier-Bresson (2004); soprana britanică de origine germană Elisabeth Schwarzkopf (2006); scriitorul, dramaturgul şi istoricul rus Aleksandr Soljenițîn, laureat Nobel (2008); fotbalistul american Charles „Bubba” Smith, devenit actor la finalul anilor ‘70 şi cunoscut mai ales pentru rolul din filmele de comedie din seria „Academia de Poliţie” (2011); actriţa americană Annette Charles (2011); criticul şi istoricul literar italian Rosa del Conte (2011); medicul român Mircea Laurenţiu Popescu, descoperitorul telocitelor – un tip de celule umane cu rol regenerativ (2015); pictorul creştin român Paul Gherasim (2016); actorul britanic Robert Hardy (2017); pilotul spaniol de motociclism Angel Nieto, multiplu campion mondial (2017); regizoarea de teatru și profesoara română Cătălina Buzoianu (2019); jurnalistul român de televiziune Sorin Burtea, realizator la TVR (2020) și sculptorul român Marius Bacriu (2020).

Septimiu Cioloboc