Oameni & Fapte – 3 ianuarie

– Este cea de-a 3-a zi a lui 2023. Au mai rămas 362 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 8:06 şi va apune la ora 16:46.

– La 3 ianuarie 1472 Ștefan cel Mare, domnitor al Moldovei, a acordat un important privilegiu comercial negustorilor brașoveni: libertate comercială deplină în întreaga țară și garantarea securității activității lor. În anul 1521 Papa Leon al X-lea l-a excomunicat pe pastorul protestant german Martin Luther prin bula papală „Decet Romanum Pontificem”, iar în 1749 a apărut la Copenhaga, publicaţia „Berlingske Tidende” (în limba engleză „Berling’s Times”), cel mai vechi ziar danez şi din lume.

– În 1833 britanicii au preluat controlul asupra Insulelor Falkland (zise şi Maldive), situate în Atlanticul de Sud, iar în 1843, la „Teatrul Italian” din Paris, a avut loc premiera operei bufe în trei acte „Don Pasquale”, de Gaetano Donizetti, după un libret de Michele Accursi şi Giacomo Ruffini.

– Pe 3 ianuarie 1853 a apărut, la Sibiu, „Telegraful român”, devenit ulterior organul de presă al Mitropoliei Ortodoxe de Sibiu. În anul 1870 a început construcția Podului Brooklyn din New York (SUA), iar în 1877 s-a semnat, la Budapesta, convenţia secretă ruso-austro-ungară, prin care Rusia accepta anexarea Bosniei şi Herţegovinei de către Austro-Ungaria, care, la rândul ei, era de acord cu încorporarea celor trei judeţe din sudul Basarabiei (Bolgrad, Cahul şi Ismail) la Rusia. Amintitele judeţe fuseseră retrocedate Moldovei prin Tratatul de pace de la Paris, din 1856.

– În 1891 a apărut, la Blaj, primul număr al ziarului „Unirea”, sub redacția lui Vasile Hossu, săptămânal cu subtitlul „foaie bisericească-politică”, iar în 1925 liderul fascist italian Benito Mussolini a scos în afara legii partidele de opoziție, Partidul Fascist devenind unicul partid activ în Italia. În 3 ianuarie 1936 a fost alcătuit primul clasament de muzică pop, pe baza vânzărilor de discuri, publicat de revista „Billboard” din New York, iar în 1959 Alaska a devenit cel de-al 49-lea stat american.

– În 1961 s-au întrerupt relațiile diplomatice dintre SUA și Cuba, după revoluţia comunistă condusă de liderul cubanez Fidel Castro. Americanii au restricționat comerțul cu această țară în februarie 1962. Organizația statelor americane, la presiunea Statelor Unite, a suspendat calitatea de membru a Cubei la 22 ianuarie 1962, iar guvernul SUA a interzis în totalitate comerțul dintre SUA și Cuba, în 7 februarie.

– La 3 ianuarie 1962 Papa Ioan al XXIII-lea l-a excomunicat pe liderul comunist cubanez Fidel Castro, iar în 1966 s-a creat Organizația de Solidaritate a Popoarelor din Africa, Asia și America Latină, la conferința celor trei continente desfăşurată în capitala Cubei, Havana. În anul 1987 cântăreaţa americană Aretha Franklin a fost inclusă în „Rock and Roll Hall of Fame”, devenind prima femeie din lume care a căpătat această distincție.

– În 1990 apărea Decretul-lege al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) privind înfiinţarea şi înregistrarea oficială a partidelor politice în România (cu excepţia celor fasciste sau care propagă concepţii contrare ordinii de stat). Tot atunci, fostul dictator panamez Manuel Noriega s-a predat forțelor americane. În anul 1993 s-a parafat, la Moscova, Acordul de dezarmare strategică START II, ce prevedea diminuarea (în 10 ani) cu două treimi a arsenalelor nucleare strategice ale Rusiei și SUA, iar în anul 2004 un avion „Boeing 737”, al companiei egiptene private „Flash Airlines”, s-a prăbușit în Marea Roșie, accidentul aviatic soldându-se cu 148 de morți.

– La 3 ianuarie 2019 China a efectuat cu succes prima aselenizare realizată vreodată pe faţa nevăzută a Lunii. Modulul de explorare „Chang’e-4”, lansat la 8 decembrie, a aselenizat în siguranţă la ora 10:26, ora Beijingului. El a trimis o fotografie a suprafeţei lunare către satelitul „Queqiao”, aflat pe orbită în jurul Lunii. Spre deosebire de faţa Lunii aflată cel mai aproape de Pământ, care este întotdeauna îndreptată spre planeta noastră, nicio sondă sau modul de explorare nu a atins vreodată solul celeilalte părţi. Faţa ascunsă a satelitului natural al Terrei este montană şi accidentată, presărată cu cratere, în timp ce faţa vizibilă oferă multe suprafeţe plane, care permit aselenizarea.

– În 3 ianuarie s-au născut: politicianul și filosoful roman Cicero (106 î.Hr.); istoricul şi filologul portughez Francisco José Freire (1719); exploratorul, geograful şi astronomul francez Antoine Thomson d’Abbadie (1810); profesorul şi filologul german Konrad Duden (1829); scriitorul, istoricul şi publicistul român Ion Grămadă, erou al Primului Război Mondial (1886); pictorul german August Macke (1887); scriitorul, poetul, filologul și profesorul britanic John Ronald Reuel Tolkien, creatorul trilogiei „Stăpânul inelelor” (1892); prozatoarea, traducătoarea şi autoarea română de piese de teatru Sarina Cassvan (1894); actorul român George Calboreanu (1896); actrița americană de origine poloneză Pola Negri, divă a filmului mut (1897); inginerul român Traian Negrescu, autorul unor lucrări de referinţă în domeniul metalurgiei (1900); actorul britanic Ray Milland (1907); scriitorul, istoricul şi criticul literar român Dan Smântânescu (1909); violoncelistul, compozitorul și profesorul român Iuliu Boniș (1909);

istoricul și arheologul român Emil Condurachi (1912); scriitorul, poetul şi compozitorul român de etnie germană Wolf Aichelburg (1912); prozatoarea, publicista şi traducătoarea română Ada Orleanu (1916); producătorul muzical, compozitorul, aranjorul, inginerul de sunet şi muzicianul britanic Sir George Martin (1926); regizorul, scenaristul şi producătorul italian de film Sergio Leone (1929); fizicianul, chimistul și omul de afaceri american Gordon Earle Moore (1929); arheologul român Petre Alexandrescu, elenist și istoric al religiilor (1930); actorul american Robert Loggia (1930); actorul rus de teatru şi film Aleksander Lazarev (1938); preotul şi profesorul român de teologie Emilian Corniţescu (1941); basistul englez John Paul Jones, membru al trupei rock „Led Zeppelin” (1946); actrița americană Victoria Principal (1946); cântăreţul român Gabriel Dorobanțu (1953); actorul, regizorul, scenaristul şi producătorul american de film Mel Gibson (1956); percuționistul și profesorul român Alexandru Matei, fondator al ansamblului „Game” și membru al ansamblului „Archeus” (1957); fotbalistul român și antrenorul Gavril Balint, în prezent analist de fotbal (1963); dramaturgul, prozatorul și publicistul român Ștefan Caraman (1967); pilotul german de automobilism Formula 1 Michael Schumacher, campion mondial de șapte ori (1969); cântăreața japoneză Mayumi Iizuka (1977); dirijorul român Tiberiu Soare (1977); scrimerul italian Andrea Cassarà, campion mondial şi european (1984); gimnastul japonez Kōhei Uchimura, campion olimpic (1989) şi actorul american Alex D. Linz (1989).

– La 3 ianuarie au murit: compozitorul italian Baldassare Galuppi (1785); ceramistul inovator englez Josiah Wedgwood (1795); lexicograful francez Pierre Larousse (1875); compozitorul, organistul și pianistul francez Raoul Pugno (1914); scriitorul satiric ceh Jaroslav Hašek (1923); mareşalul francez Joseph Joffre, comandant suprem al armatelor franceze pe frontul de Vest în Primul Război Mondial și renumit în urma victoriei de la Marna (1931); astronomul japonez Kazuo Kubokawa (1943); astronomul german Gustav Witt (1946); regizorul și actorul suedez Victor Sjöström (1960); chirurgul român Nicolae Hortolomei (1961); generalul german Hasso von Wedel, șef al propagandei Wehrmacht-ului (1961); poetul român de limbă germană Alfred Margul Sperber (1967); compozitorul și dirijorul român Gherase Dendrino (1973); inginerul român Gheorghe Manea, autorul unor cercetări ştiinţifice în domeniul construcţiilor de maşini (1978); pictorița română Nadia Popovici (1985); actrița americană de origine australiană Judith Anderson (1992); regizorul şi scenaristul italian Carlo Ludovico Bragaglia (1998); romanciera şi eseista franceză Monique Wittig (2003); scriitorul american de benzi desenate Will Eisner, artist și antreprenor (2005); jurnalistul și profesorul universitar român Dumitru Titus Popa, fost director general al TVR (2011); scriitorul şi publicistul ceh Josef Škvorecký (2012);

actriţa americană de origine spaniolă Patty Shepard (2013); regizorul, scenaristul, actorul, producătorul de filme şi omul politic român Sergiu Nicolaescu (2013); cântăreţul american Phil Everly, membru al trupei de muzică rock’n’roll „Everly Brothers” (2014); actriţa americană Alicia Rhett (2014); producătorul american de film Saul Zaentz, câştigător a trei Premii Oscar (2014); pictorul român Ștefan Iaută (2016); afaceristul și avocatul american Herb Kelleher, personalitate a industriei aeriene americane, pionier al curselor aeriene low-cost, cofondator al companiei „Southwest Airlines” și preşedinte executiv al acesteia (2019); ofițerul iranian Qasem Soleimani, unul dintre cei mai puternici lideri din Orientul Mijlociu (2020); cântărețul și compozitorul britanic Gerry Marsden (2021); scriitorul, traducătorul, criticul literar și profesorul italian Gianni Celati (2022) și muzicologul, filosoful, aforistul, publicistul și profesorul român George Bălan (2022).

Septimiu Cioloboc