Oameni & Fapte – 3 iunie
Publicat de MIRELA ROTAR, 3 iunie 2021, 05:00
– Este cea de-a 154-a zi a lui 2021. Au mai rămas 211 zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:31 şi va apune la ora 21:09.
– Azi este „Ziua Mondială a Bicicletei”, marcată, din 2018, ca o recunoaştere a contribuţiei ciclismului la obiectivele de dezvoltare durabilă. Rezoluţia Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind stabilirea acestei zile a fost adoptată la 12 aprilie 2018, la inițiativa Alianţei Mondiale a Ciclismului şi Federaţiei Europene a Cicliştilor. Din 2021 se marchează și în România.
– La 3 iunie 1267 avea loc prima menţiune documentară a Mediaşului, oraş întemeiat în 1146 – cea mai veche urbe a Transilvaniei. Alte surse contrazic această ipoteză şi dau apariţia sa mai târziu. Cert este că prima menţiune documentară datează din 1267, deşi este foarte probabil ca Mediaşul să fii existat deja de mai multă vreme. Tradiţia spune că, la început, era un nucleu de case în jurul unei biserici construite pe ruinele castrului roman şi că în anul 1200 ar fi trăit acolo 100 de locuitori.
– În 3 iunie 1326 s-a încheiat tratatul privind delimitarea graniței dintre Republica Novgorod și Norvegia, în zona de frontieră denumită Finmark (partea de nord a Norvegiei de zi), iar în 1428 domnitorul valah Dan al II-lea a participat la Lupta de la Golubac (din Serbia) împotriva otomanilor, alături de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg.
– La 3 iunie 1922 poetul și editorul român Ion Vinea a publicat, la București, revista avangardistă „Contemporanul”, care promova sincronizarea literaturii naționale cu cea mondială, iar în 1950 doi alpinişti francezi, Maurice Herzog şi Louis Lachenal, au realizat cea dintâi ascensiune a vârfului Annapurna din Munţii Himalaya, al zecelea ca înălțime din lume (8.091 de metri).
– În anul 1966, pe „culmile” comunismului românesc, Şcoala Superioară de Partid a fost transformată în Academia de Ştiinţe Social-Politice „Ştefan Gheorghiu” de pe lângă Comitetul Central al Partidului Comunist Român. Pomenita instituţie pregătea cadrele birocraţiei de partid şi, de-a lungul timpului, a acordat zeci de doctorate cu aceeaşi valoare ca doctoratele universităţilor şi ale institutelor de cercetare, însă fără acoperirea ştiinţifică corespunzătoare. „Academia” a fost desfiinţată în 1990.
– La 3 iunie 1970 o echipă de savanţi de la Universitatea Wisconsin din SUA, condusă de biochimistul american de origine indiană Gobind Khorana, a reuşit să producă, în laborator, prima genă artificială, iar în 1991 vulcanul Unzen din sudul Japoniei a erupt violent, valul de fum și lavă omorând 43 de oameni, toți fiind cercetători sau jurnaliști.
– În 3 iunie 1992 a început Conferinţa ONU la nivel înalt asupra mediului şi dezvoltării („Rio ‘92”), la care au fost adoptate cinci documente de bază privind protecţia mediului: „Declaraţia de la Rio”, „Agenda 21”, „Convenţia asupra schimbărilor climatice”, „Convenţia asupra diversităţii biologice” şi „Documentul de principiu asupra protecţiei pădurilor”.
– La 3 iunie 1998 s-a înregistrat tragicul accident feroviar din oraşul german Eschede, unde trenul de mare viteză ICE 884 „Wilhelm Conrad Röntgen” a deraiat, omorând 101 oameni. În 2002 a început, la Cluj-Napoca, cea dintâi ediţie a Festivalului Internaţional de Film „Transilvania” (TIFF), destinat în exclusivitate filmelor de lungmetraj, iar la 3 iunie 2007 a fost inaugurată Fântâna Muzicală din centrul oraşului Craiova, prima de acest fel din ţara noastră. În fine, la data de 3 iunie 2006 parlamentul Muntenegrului declara independenţa ţării, în urma Referendumului din 21 mai 2006, când 55,5% dintre cetăţenii muntenegreni s-au exprimat în favoarea separării de Serbia.
– În 3 iunie s-au născut: geologul, chimistul şi naturalistul scoţian James Hutton, fondatorul geologiei moderne (1726); compozitorul francez Charles Lecocq (1832); compozitorul de muzică de operă, violonistul, dirijorul și profesorul român Eduard Caudella (1841); pictorul francez Raoul Dufy (1877); zoologul american Raymond Pearl, fondatorul biometriei (1879); filosoful şi logicianul român Athanase Joja (1904); medicul american Charles R. Drew, care a pus bazele „băncii” de sânge (1904); cântăreața şi dansatoarea americană de music-hall Josephine Baker (1906); germanistul român Jean Livescu (1906); regizorul, scenaristul şi producătorul englez de film documentar Paul Rotha (1907); actrița americană de film Paulette Goddard, parteneră de film şi de viaţă a lui Charlie Chaplin (1910); inginerul agronom român Mircea D. Moţoc, specialist în pedologie şi eroziunea solului (1916); regizorul francez de film Alain Resnais (1922); biologul suedez Torsten N. Wiesel, laureat Nobel (1924); actorul american de film Tony Curtis (1925); poetul american Allen Ginsberg, figură proeminentă a generaţiei „Beat” (1926); microbiologul şi geneticianul elveţian Werner Arber, câştigător al Premiului Nobel (1929); cineastul ceh Vaclav Vorlicek, regizor al serialelor de televiziune pentru copii „Arabela” şi „Arabela se întoarce” (1930); dramaturgul, editorul și publicistul român Andi Andrieş (1934); dirijorul român de etnie maghiară Acél Erwin (1935);
compozitorul, cercetătorul şi profesorul român Lucian Meţianu (1937); cântăreaţa americană de muzică rock, compozitoarea și actriţa Suzi Quatro (1950); artistul plastic român Dan Constantinescu (1950); criticul literar, eseistul şi publicistul român Ioan Buduca (1952); botanistul şi arhitectul peisagist francez Patrick Blanc, creatorul „grădinii verticale” (1953); cântăreaţa şi textiera braziliană Loalwa Braz Viera (1953); criticul român de teatru Alice Georgescu (1954); interpreta germană de muzică rock Doro [Dorothee] Pesch (1964); istoricul, consilierul de stat și scriitorul francez Camille Pascal (1966); producătoarea română de film Ada Solomon (1968); actorul și cântăreţul român de muzică ușoară Aurelian Temișan (1972); șeicul Tamim bin Hamad bin Khalifa Al Thani, Emirul Qatarului (1980); tenismanul spaniol Rafael Nadal, multiplu campion al turneelor de Grand Slam (1986) și fotomodelul britanic Kate Wright (1991).
– La 3 iunie au murit: medicul englez William Harvey, fondatorul fiziologiei moderne (1657); compozitorul francez Georges Bizet (1875); muzicologul, scriitorul, compozitorul, botanistul şi editorul austriac Ludwig Ritter von Köchel (1877); compozitorul austriac Johann Strauss-fiul (1899); filologul, arheologul, economistul, filatelistul, ziaristul şi filantropul român Dimitrie C. Butculescu (1916); scriitorul român Duiliu Zamfirescu (1922); scriitorul ceh de limbă germană Franz Kafka, autorul romanelor „Procesul” și „Castelul” (1924); astronomul francez Camille Flammarion, fondator al Societăţii Astronomice Franceze (1925); Papa Ioan al XXIII-lea, unul dintre cei mai importanţi suverani pontifi din secolul XX (1963); scriitorul finlandez Frans Eemil Sillanpää, laureat Nobel (1964); dirijorul francez de origine belgiană André Cluytens (1967); medicul român Theodor Burghele, şef de şcoală chirurgicală (1977); regizorul italian de film Roberto Rossellini (1977); fiziologul britanic Sir Archibald Vivian Hill, laureat Nobel (1977); lingvistul român Gheorghe Ivănescu (1987); ayatollahul Ruhollah Khomeini, întemeietorul și liderul şiit spiritual al Republicii Islamice Iran (1989); sergentul american de aviație George R. „Bob” Caron, membru al echipajului de pe „Enola Gay” – avionul american care a lansat, la 6 august 1945, prima bombă atomică din istorie, asupra oraşului japonez Hiroshima (1995); inginerul american John Presper Eckert, inventator, împreună cu John. W. Mauchly, al computerului ENIAC, primul computer digital (1995); soprana spaniolă Pilar Lorengar (1996); actorul american de film de origine mexicană Anthony Quinn (2001); scriitoarea americancă Caroline Knapp (2002); actorul american de film David Carradine (2009); actriţa americană de film Eddi Rue McClanahan (2010); matematicianul rus Vladimir Arnold (2010); tenorul român Marcel Angelescu (2011); boxerul profesionist american şi filantropul Muhammad Ali, campion olimpic la categoria semigrea și multiplu campion mondial al categoriei grea (2016);
interpretul de muzică uşoară, textierul și actorul român Alexandru Jula (2018); romanciera portugheză Agustina Bessa-Luis (2019) și scriitoarea, eseista, jurnalista și criticul de teatru și cinema Valentina Tăzlăuanu din Republica Moldova (2020).
Septimiu Cioloboc
