Oameni & Fapte- 3 martie
Publicat de radiomures, 3 martie 2015, 07:00
– Astăzi este „Ziua Mondială a Scriitorilor”, „Ziua Internaţională a Îngrijirii Sănătăţii Auzului”, dar şi Ziua Naţională a Bulgariei, unde se aniversează eliberarea de sub jugul otoman, din 1878.
– La 3 martie 1075 Papa Grigorie al VII-lea emitea o compilaţie de 27 de declaraţii de competenţe, numită „Dictatus papae”, prin care se proclama autoritatea universală a papei. Cinci secole mai târziu, în 3 martie 1585, se inaugura Teatrul Olimpic din Vicenza.
– Pe 3 martie 1671 s-a deschis oficial teatrul din Paris, cunoscut sub numele de „Academia de Muzică şi Dans” sau „Academia de Operă”. Teatrul a fost înfiinţat de poetul Pierre Perrin, prin voia regelui Ludovic al XIV-lea.
– La data de 3 martie 1845 Florida devenea cel de- al 27-lea stat american, iar după fix 30 de ani, în 1875, la „Opéra Comique” din Paris, avea loc premiera operei „Carmen” – de Georges Bizet.
– În ziua de 3 martie 1904 kaiserul Wilhelm al II-lea al Germaniei a devenit prima persoană care a înregistrat un document politic folosind fonograful inventatorului american Thomas Edison. La trei ani distanţă, în spaţiul românesc, aveau loc fapte de o cu totul altă natură: răscoalele țărănești. Astfel, pe 3 martie 1907, s-a consemnat, la Paşcani, prima mare ciocnire dintre răsculați și armată. Nici muncitorii n-au stat deoparte, aşa că ţăranii arestați au fost eliberați de către ceferiștii de la depoul local.
– În 1918, la 3 martie, Rusia bolșevică și Puterile Centrale au semnat tratatul de la Brest-Litovsk, act prin care Rusia ieșea din Primul Război Mondial.
Cinci ani mai apoi, în cealaltă parte a Globului Pământesc, la 3 martie 1923 apărea primul număr al revistei americane „Time Magazine”, una dintre primele publicaţii săptămânale de informaţii din lume.
– În 3 martie 1930 s-a inaugurat, la Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România, emisiunea „Universitatea populară”, devenită mai târziu „Universitatea Radio”, emisiune ce transmitea cicluri de conferinţe din toate domeniile de activitate, susţinute de intelectuali români din perioada interbelică.
– La 3 martie 1949, în cadrul unei plenare a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, s-a hotărât trecerea la cooperativizarea agriculturii. Deşi actul vorbea despre respectarea liberului consimţământ, adeziunile ţăranilor s-au făcut, de cele mai multe ori, prin forţă sau presiune psihică, mulţi ţărani plătind cu închisoarea faptul că s-au opus cooperativizării.
– În 3 martie s-au născut: astronomul englez James Bradley (1693); omul de știință american Alexander Graham Bell, inventatorul telefonului (1847); omul politic român Ion Mihalache, fondator şi preşedinte al Partidului Ţărănesc (1882); economistul norvegian Ragnar Frisch, laureat al Premiului Nobel (1895); filosoful, sociologul și economistul român Mircea Vulcănescu (1904); părintele arhimandrit şi mare duhovnic român Teofil Părăian (1929); fostul preşedinte român Ion Iliescu (1930); atleta afro-americană Jackie Joyner-Kersee, una dintre cele mai bune sportive ale tuturor timpurilor în probele de heptatlon şi sărituri în lungime (1962) şi jucătoarea română de tenis de câmp Ioana Raluca Olaru (1989).
– La 3 martie au murit: astronomul și fizicianul englez Robert Hooke, autor al legii elasticităţii (1703); cărturarul umanist secui Bod Péter, figura cea mai reprezentativă a istoriografiei maghiare transilvănene în secolul al XVIII-lea (1769); poetul român Iancu Văcărescu (1863); medicul român Dimitrie Gerota, primul radiolog din ţara noastră (1939); compozitorul, violonistul şi dirijorul român George Fotino (1946); chitaristul spaniol Carlos Montoya, interpret celebru al muzicii flamenco (1993); chimistul canadian Gerhard Herzberg, laureat al Premiului Nobel (1999) şi actorul român Dumitru Rucăreanu (2013).
Septimiu Cioloboc
Foto: www.romaniatv.net
