Oameni & Fapte – 3 martie

Publicat de Corina Muntean, 3 martie 2021, 06:00

– Este cea de-a 62-a zi a lui 2021. Au mai rămas 303 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:57 şi va apune la ora 18:11.

– Astăzi marcăm „Ziua Mondială a Scriitorilor”, „Ziua Mondială a Florei şi Faunei Sălbatice”, „Ziua Mondială privind Protecţia Sănătăţii Urechii şi Auzului” (sau „Ziua Mondială a Auzului”) şi Ziua Naţională a Bulgariei, țară în care se aniversează eliberarea de sub jugul otoman, din 1878.

– La 3 martie 1075 Papa Grigorie al VII-lea emitea o compilaţie de 27 de declaraţii de competenţe, numită „Dictatus papae”, prin care se proclama autoritatea universală a papei, iar în 1585 se inaugura Teatrul Olimpic din Vicenza. În 1671 s-a deschis oficial teatrul din Paris, cunoscut sub numele de „Academia de Muzică şi Dans” sau „Academia de Operă”. Teatrul a fost înfiinţat de poetul Pierre Perrin, prin voia regelui Ludovic al XIV-lea.

– În 1845 Florida devenea cel de-al 27-lea stat american, iar anul în 1875, la „Opéra Comique” din Paris, avea loc premiera operei „Carmen”, lucrare a compozitorului francez Georges Bizet, pe un libret de Henri Meilhac şi Ludovic Halevy, după nuvela omonimă a lui Prosper Merimée. În 1904 kaiserul Wilhelm al II-lea al Germaniei a devenit prima persoană care a înregistrat un document politic folosind fonograful inventatorului american Thomas Edison, iar în 1907 s-a consemnat, la Paşcani, prima mare ciocnire dintre răsculați și armată. Ţăranii arestați au fost eliberați de către ceferiștii de la depoul local.

– În 1911 ziaristul, eseistul şi teoreticianul italian de film Ricciotto Canudo a publicat „Manifesto della settima arte” („Manifestul celei de-a şapte arte”), eseu care defineşte locul cinematografului în cadrul unui sistem general al artelor, ca „a şaptea artă”, iar la Teatrul Naţional din Bucureşti a avut loc în 3 martie 1916 premiera piesei „Patima roşie” de Mihail Sorbul, o comedie tragică în trei acte cu actorii Ion Brezeanu (Sbilt) şi Elvira Popescu (Tofana) în rolurile principale.

– Pe 3 martie 1918 Rusia bolșevică și Puterile Centrale au semnat tratatul de la Brest-Litovsk, act prin care Rusia ieșea din Primul Război Mondial, iar în anul 1923 apărea primul număr al revistei americane „Time Magazine”, fondată de Henry Luce şi Briton Hadden – una dintre primele publicaţii săptămânale de informaţii din lume.

– În 3 martie 1930 s-a inaugurat, la Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România, emisiunea „Universitatea populară”, devenită mai târziu „Universitatea Radio”, emisiune ce transmitea cicluri de conferinţe din toate domeniile de activitate, susţinute de intelectuali români din perioada interbelică. La plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 3-5 martie 1949 s-a hotărât trecerea la cooperativizarea agriculturii. Cu toate că actul vorbea despre respectarea liberului consimţământ, adeziunile ţăranilor s-au făcut, de cele mai multe ori, prin forţă sau presiune psihică, mulţi ţărani plătind cu închisoarea faptul că s-au opus cooperativizării.

– La 3 martie s-au născut: astronomul englez James Bradley (1693); omul de știință american Alexander Graham Bell, inventatorul telefonului (1847); omul politic liberal, medicul, juristul şi diplomatul român Constantin Argetoianu, premier al României și ministru în mai multe rânduri (1871); medicul oftalmolog, scriitoarea, artista plastică și traducătoarea româmă Elena Densușianu-Pușcariu, prima femeie profesor universitar în domeniul medical din România (1875); omul politic român Ion Mihalache, preşedinte-fondator al Partidului Ţărănesc (1882); preotul ortodox român Iosif Trifa, care a pus bazele mişcării spirituale „Oastea Domnului” (1888); economistul norvegian Ragnar Frisch, laureat Nobel (1895); actorul român Ion Talianu (1898); baritonul român Petre Ştefănescu-Goangă (1902); compozitorul român Ion Filionescu (1903); arheologul român Ion Berciu (1904); filosoful, sociologul, economistul, publicistul, eseistul şi traducătorul român Mircea Vulcănescu (1904); pictorul român Aurel Cojan (1914); biochimistul american Arthur Kornberg, laureat Nobel (1918); fotograful american Arnold Newman (1918); scriitorul şi inginerul român Alexandru Vona (1922); compozitorul polonez Kazimierz Serocki (1922); criticul de teatru şi film şi traducătorul român Florian Potra (1925); poetul și prozatorul american James Merrill (1926); părintele arhimandrit şi marele duhovnic român Teofil Părăian, de la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov (1929); politicianul român Ion Iliescu, fost preşedinte al României (1930); filosoful şi profesorul bulgar Jelio Jelev, primul preşedinte necomunist al Bulgariei (1935); economistul și politologul francez Thierry De Montbrial, director general și fondator al Institutului Francez de Relaţii Internaţionale (1943); artista plastică română Dana Schőbel Roman (1952); atleta afro-americană Jackie Joyner-Kersee, una dintre cele mai bune sportive ale tuturor timpurilor în probele de heptatlon şi sărituri în lungime (1962); actriţa americană Jessica Biel (1982) şi jucătoarea română de tenis de câmp Ioana Raluca Olaru (1989).

– La 3 martie au murit: astronomul și fizicianul englez Robert Hooke, autor al legii elasticităţii (1703); compozitorul german Johann Pachelbel (1706); compozitorul italian Nicola Porpora (1768); cărturarul umanist secui Bod Péter, figura cea mai reprezentativă a istoriografiei maghiare transilvănene în secolul al XVIII-lea (1769); violonistul, compozitorul şi pedagogul italian Giovanni Battista Viotti (1824); arhitectul american Robert Mills (1855); poetul și traducătorul român Iancu Văcărescu (1863); medicul şi botanistul român Anastasie Fătu (1886); pedagogul şi teologul român Ioan Popescu (1892); poetul şi dramaturgul român Samson Bodnărescu (1902); pianistul şi compozitorul german Eugen d’Albert (1932); medicul român Dimitrie Gerota, primul radiolog din ţara noastră (1939); istoricul de artă şi esteticianul francez Henri Focillon (1943); compozitorul, violonistul şi dirijorul român George Fotino (1946); actriţa şi regizoarea română Marioara Voiculescu (1976); scriitorul, jurnalistul şi filosoful britanic de origine maghiară Arthur Koestler (1983); actorul, cântăreţul, dansatorul şi mimul american Danny Kaye (1987); violonistul american de origine poloneză Henryk Szeryng (1988); economistul şi statisticianul român Mircea Dragoş Biji (1992); poetul și traducătorul român Emil Giurgiuca (1992); chitaristul spaniol Carlos Montoya, interpret celebru al muzicii flamenco (1993); scriitoarea şi scenarista franceză Marguerite Duras (1996); chimistul canadian Gerhard Herzberg, laureat Nobel (1999); compozitorul american de muzică country Harlan Howard (2002); cântăreţul italian de operă Giuseppe Di Stefano (2008); artistul american Ralph McQuarrie, desenator al celebrului personaj Darth Vader din filmul „Războiul Stelelor”, pentru care a primit un Oscar (2012); violonistul român Gavril Ardelean (2012); actorul român Dumitru Rucăreanu (2013); cântăreţul şi compozitorul american Bobby [Robert Edward] Rogers (2013); filosoful, jurnalistul și eseistul Victor Mihai Botez (2018); actorul american David Ogden Stiers (2018) și pictorul român și restauratorul Mircea-Răsvan Ciacâru (2020).

Septimiu Cioloboc