Oameni & Fapte – 3 noiembrie
Publicat de Rotar Mirela, 3 noiembrie 2022, 06:00
– Este cea de-a 307-a zi a lui 2022. Au mai rămas 58 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:06 şi va apune la ora 17:04.
– În România marcăm „Ziua Vânătorilor de Munte”, pentru că la 3 noiembrie 1916 Şcoala Militară de Schiori s-a transformat în Corpul Vânătorilor de Munte și „Ziua Ordinului Bărbăţie şi Virtute”, întrucât la 3 noiembrie 1903 s-a instituit Ordinul. În lume se țin Ziua Naţională a Republicii Panama, unde se sărbătoreşte proclamarea independenţei din 1903; Ziua Naţională a Statelor Federate ale Microneziei, țară insulară din Oceanul Pacific unde se aniversează declararea suveranității din 1986 și Ziua Naţională Dominicăi, stat insular în arhipelagul Antilelor Mici din Marea Caraibilor, descoperit de navigatorul Cristofor Columb la 3 noiembrie 1493, într-o zi de duminică. În Dominica se aniversează şi proclamarea independenţei din 1978.
– Pe 3 noiembrie 1789 s-au puse bazele democrației moderne în Franța și în lume, prin promulgarea „Declarației drepturilor omului și ale cetățeanului”, votată la 26 august 1789 de Adunarea Stărilor Generale, reunită la Versailles și constituită în Adunare Națională cu drepturi constituante. Declarația a inspirat, în secolul al XIX-lea, un mare număr de texte similare în diferite țări din Europa și America Latină. În 1791 s-a dat Bătălia de la Fort-Wayne, unde războinicii amerindieni Miamis au învins trupele americane conduse de maiorul Arthur Saint-Clair, care a pierdut 600 dintre cei 1.300 de soldați, în timp ce băştinaşii au numărat 66 de morți. Aceasta este considerată cea mai mare pierdere a americanilor în războaiele lor de masacrare a „pieilor roşii”.
– La 3 noiembrie 1800 a fost inaugurată Casa Albă din Washington D.C. – reşedinţa preşedinţilor Statelor Unite ale Americii, iar în 1834 s-a fondat Muzeul Naţional de Istorie Naturală şi Antichităţi din Bucureşti, în prezent Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, printr-un act semnat de către principele Alexandru Ghica.
– Pe 3 noiembrie 1844, la Teatrul Argentina din Roma, avea loc debutul compozitorului italian Giuseppe Verdi cu opera în trei acte „I due Foscari” („Cei doi Foscari”). În 1860 a avut loc deschiderea oficială a cursurilor la Colegiul Naţional „Matei Basarab” din Bucureşti, iar la 3 noiembrie 1863 americanul J.T. Alden a brevetat metoda de obţinere a drojdiei, în timp ce la Bucureşti era lansată prima revistă umoristică, denumită „Aghiuţă” și editată de Bogdan Petriceicu Hasdeu – un săptămânal satiric care a apărut până în mai 1864.
– În 1906 doctorul german Alois Alzheimer a prezentat, la Congresul de Medicină de la Tübingen, datele fundamentale ale bolii care îi va purta numele, iar la 3 noiembrie 1918 s-a semnat Armistițiul de la Villa Giusti (lângă Padova, Italia), între Austro-Ungaria și Antanta / Regatul Italiei. Documenul punea capăt luptelor, în special a celor de pe frontul italian al Primului Război Mondial, între trupele italiene și ale Antantei pe de o parte și cele ale Austro-Ungariei și ale aliatului ei german pe de altă parte.
– În 1923 a fost semnată Convenţia de la Geneva privind simplificarea formalităţilor vamale, iar în 1948 autorităţile comuniste din ţara noastră naţionalizau (prin confiscare) instituţiile medico-sanitare şi cinematografele.
– În 1950 avionul „Air India Flight 245” denumit și „Malabar Princess” s-a prăbușit în Mont Blanc, Franța, catastrofă aeriană soldată cu 58 de morți și tot atunci România adera la Convenţia cu privire la prevenirea şi reprimarea genocidului, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 9 decembrie 1948, convenţie care a intrat în vigoare la 12 ianuarie 1951.
– În anul 1956 a fost inaugurată Opera Națională Română din Iaşi, cu opera „Tosca” scrisă de compozitorul italian Giacomo Puccini, iar la 3 noiembrie 1957 URSS a trimis primul animal în Cosmos (pe căţeluşa Laika), la bordul navei „Sputnik 2”. Laika a devenit astfel prima fiinţă vie terestră care a navigat în Spaţiu, supravieţuind însă numai şapte zile.
– În ziua de 3 noiembrie 1958 a fost inaugurat, la Paris, Palatul UNESCO al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, iar în 1971 a început plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român, la care liderul Nicolae Ceauşescu a prezentat „Expunerea cu privire la programul PCR pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor”. S-a pus astfel capăt perioadei de relativă liberalizare, începând epoca neostalinistă în politica internă, marcată printr-un control înăsprit asupra culturii şi intelectualilor.
– În 1995 taifunul „Angela”, abătut asupra arhipelagului filipinez, a provocat 883 de decese şi 188 de persoane dispărute, iar la 3 noiembrie 2000 începea să funcţioneze Staţia Spaţială Internaţională.
– La 3 noiembrie 2020 au avut loc alegerile prezidențiale din SUA, scrutin în urma căruia candidatul democrat, Joe Biden, a devenit al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii. Cetățenii americanii au votat atunci și cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanților, pe 35 dintre cei 100 de senatori, dar și 13 guvernatori.
– La 3 noiembrie s-au născut: politicianul, inventatorul şi exploratorul englez John Montague conte de Sandwich, care a inventat sandviciul (1718); poetul și publicistul american William Cullen Bryant (1794); compozitorul italian Vincenzo Bellini (1801); prozatorul, poetul, traducătorul şi publicistul român Traian Demetrescu (1866); filosoful francez Pierre Mesnard (1900); romancierul, eseistul şi omul politic francez André Malraux (1901); fotograful american Walker Evans (1903); pictoriţa americană Lois Mailou Jones (1905); actorul român Marcel Anghelescu (1909); istoricul literar român I.[on] D.[umitru] Lăudat (1909); actorul american de film Charles Bronson (1921); pictorul român Doru Bucur (1922); istoricul și profesorul român Dan Berindei (1923); istoricul literar, criticul, teoreticianul literar și profesorul român Paul Cornea (1923); poetul, dramaturgul și scriitorul rus Leonid Genrikovici Zorin (1924); coregraful şi regizorul american Marc Breaux (1924); scriitorul german Dieter Wellershoff (1925); regizorul român de film Iulian Mihu (1926); chirurgul sud-african Marius Stephanus Barnard, membru al echipei de la spitalul Groote Schuur din Capetown, unde s-a efectuat primul transplant cardiac uman (1927); actorul polonez de film Zbigniew Cybulski (1927); actriţa şi regizoarea italiană de film Monica Vitti (1931); soprana română Mariana Stoica (1933); compozitorul britanic de muzică de film John Barry, câştigător a cinci Premii Oscar (1933); regizorul român de film Mircea-Sorin Moldovan, fost preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului – CNA (1936); dramaturgul ucrainean Mikola Kuliş (1937); actorul român Radu Panamarenco (1938); poetul, epigramistul şi publicistul român Nicolae Dragoş (1938); regizorul de film, scenaristul, producătorul și scriitorul italian Pupi [Giuseppe] Avati (1938); dramaturgul american Terrence McNally (1938); omul politic român, poetul, prozatorul, dramaturgul, eseistul, editorul și publicistul Claudiu Iordache, membru fondator al Frontului Democratic Român, primul partid antitotalitar din România (1942); prozatorul român Alexandru Ecovoiu (1943); biochimistul, biologul celular și profesorul american James E. Rothman, laureat al Premiului Nobel (1950); actorul și regizorul suedez de film Dolph Lundgren, specialist în arte marțiale (1957); compozitorul, producătorul, muzicianul şi DJ-ul italian de muzică electronică şi rock alternativ Robert Miles (1969); creatoarea greacă de modă Sophia Kokosalaki (1972); Prea Sfințitul Sofronie Drincec, episcop al Episcopiei Oradiei, Bihorului şi Sălajului (1977) și patinatorul rus Evgheni Pluşenko, multiplu campion european, mondial şi olimpic la patinaj artistic (1982).
– La 3 noiembrie au murit: astronomul şi matematicianul elveţian Paul Guldin (1643); autoarea dramatică franceză Olympe de Gouges, activistă politică (1793); poetul brazilian Antônio Gonçalves Dias (1864); actorul, cântărețul, compozitorul, dramaturgul şi scenaristul francez Florimond Hervé (1892); actriţa şi cântăreaţa română Eufrosina Popescu (1900); poetul austriac George Trakl (1914); romancierul, eseistul, pamfletarul și poetul francez Léon-Marie Bloy (1917); bacteriologul francez Pierre Paul Émile Roux, care a descoperit, împreună cu Alexandre Yersin, bacilul difteriei (1933); compozitorul şi pianistul român Filip Lazăr (1936); industriaşul american și colecționarul de artă Solomon Guggenheim, fondatorul renumitei reţele de muzee de artă (1949); agrochimistul român Haralambie Vasiliu (1953); pictorul, decoratorul şi sculptorul francez Henri Matisse, reprezentant de seamă al fovismului (1954); psihiatrul și psihanalistul american de origine austriaco-ebraică Wilhelm Reich (1957); scriitorul, criticul literar, publicistul şi istoricul de artă bulgar Andrei Dimitrov Protici (1959); medicul român Ştefan Gh. Nicolau, fondatorul şcolii moderne române de dermato-venerologie (1970); compozitorul şi dirijorul american de origine italiană Alfredo Antonini (1983); geologul român Virgil Ianovici (1990); scenaristul american de film Bob Kane, creator, alături de Bill Finger, al personajului Batman (1998); editoarea germană Anne Burda, fondatoarea editurii care îi poartă numele (2005); compozitorul, muzicologul și profesorul român Adrian Raţiu (2005); scriitorul și eseistul spaniol Francisco Ayala (2009); omul politic rus Viktor Cernomîrdin, fost premier al Rusiei (2010); producătorul chinez de film Raymond Chow, ale cărui filme l-au făcut celebru pe Bruce Lee (2018); luptătoarea franceză pentru libertate Yvette Lundy, figură a Rezistenţei franceze în timpul ocupaţiei naziste (2019) și părintele ieromonah român Varlaam Almăjanu, stareţul și duhovnicul Mănăstirii Partoş (2020).
Septimiu Cioloboc
