Oameni & Fapte – 30 decembrie

Publicat de Corina Muntean, 30 decembrie 2020, 06:00

– Este cea de-a 365-a zi a lui 2020. A mai rămas o zi până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 8:06 şi va apune la ora 16:43.

– La 30 decembrie 1460, pe vremea Războiului celor Două Roze din Anglia, Casa de York (reprezentată heraldic prin trandafirul alb) a pierdut lupta cu Casa de Lancaster (trandafirul roşu) în Bătălia de la Wakefield.

– În 1703 a avut loc un puternic cutremur în oraşul japonez Tokyo, soldat cu 37.000 de morţi, iar la 30 decembrie 1906 Iranul a devenit monarhie constituţională.

– În 30 decembrie 1916 a fost încoronat, la Budapesta, ultimul rege maghiar, Carol al IV-lea, în vreme ce primul Congres Unional al Sovietelor a adoptat în unanimitate, pe 30 decembrie 1922, Declaraţia privind crearea URSS (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste) – care se va dezmembra în 1991.

– La 30 decembrie 1923 a avut loc premiera filmului „Ţigăncuşa de la iatac”, prima coproducţie din istoria filmului românesc (cu Germania) şi cea dintâi realizare notabilă în domeniul filmului de ficţiune.

– Pe 30 decembrie 1947 regele Mihai I al României a fost obligat să semneze actul de abdicare (pentru el şi urmaşii săi) de la prerogativele regale şi să părăsească ţara, iar Adunarea Deputaţilor din România a proclamat, într-o şedinţă extraordinară, Republica Populară Română (RPR).

– În 1950 Vietnam, Laos şi Cambodgia au devenit state independente, iar la 30 decembrie 1957 s-a înfiinţat, la Bucureşti, Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACAR). Tot atunci avea loc, la Bucureşti, premiera filmului „Erupţia”, pelicula cu care a debutat regizorul Liviu Ciulei.

– Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a instituţionalizat, la data de 30 decembrie 1964, Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD), iar în 1976 s-a constituit, la Craiova, Societatea Româno-Franceză de Automobile „Oltcit”.

– La 30 decembrie 1986 a început invazia americană în Honduras, iar în 1993 a fost semnat, la Ierusalim, un acord istoric de recunoaştere reciprocă între Israel şi Vatican.

– În 30 decembrie s-au născut: împăratul roman Titus Flavius Vespasianus (39 d.Hr.); compozitorul italian Alessandro Piccinini (1566); scriitorul german Theodor Fontane (1819); compozitorul şi dirijorul francez André Messager (1853); compozitorul ceh Josef Bohuslav Foerster (1859); poetul, prozatorul și traducătorul român Ion Gorun (1863); scriitorul britanic Rudyard Kipling, laureat Nobel (1865); compozitorul şi cântăreţul român Ionel Băjescu-Oardă, autor de romanţe (1883); medicul, histologul şi biologul român Vasile Mârza, ministru al Sănătăţii (1902); compozitorul, pianistul şi dirijorul rus Dmitri Kabalevski (1904); istoricul român Vasile Maciu (1904); inginerul chimist român Şerban C. Solacolu (1905); regizorul britanic de film Sir Carol Reed (1906); scriitorul şi compozitorul american Paul Bowles (1910); pianistul şi compozitorul britanic de jazz Stan Tracey (1926); chitaristul american Bo Diddley (1928); cercetătoarea chineză în medicină și chimie farmaceutică Youyou Tu, laureată Nobel (1930); actorul român Teofil Vâlcu (1931); arheologul român Vasile Ursachi (1934); actorul şi scenaristul american Joseph Bologna (1934); actorul român Mircea Andreescu (1939); muzicianul, cântărețul, actorul și afaceristul englez Davy Jones, membru al trupei americane de rock și pop „The Monkees” (1945); biologul american Randy Schekman, laureat al Premiului Nobel (1948); informaticianul și profesorul american de origine daneză Bjarne Stroustrup, care a proiectat și dezvoltat limbajul de programare C++ (1950); dirijorul şi pianistul englez-italian Sir Antonio Pappano (1959); pictorul român Dacian Andoni (1962); biologul și politiciana estoniană Kersti Kaljulaid, prima femeie președinte și cel mai tânăr președinte al Estoniei (1969) și cântăreaţa şi compozitoarea americană Andra Day (1984).

– La 30 decembrie au murit: filosoful şi fizicianul irlandez Robert Boyle (1691); profesorul român de teologie Barbu Constantinescu (1891); poetul român Ion Păun Pincio (1894); călugărul rus Grigori Efimovici Rasputin (asasinat în 1916); scriitorul francez Romain Rolland, laureat Nobel (1944); filosoful şi matematicianul englez Alfred Whitehead (1947); inginerul, economistul şi omul politic român Mihail Manoilescu, ministru de mai multe ori (1950), omul politic şi diplomatul norvegian Trygve Lie, primul secretar general al ONU (1968); boxerul american Sonny Liston (1970); poetul şi editorul român Ion Bănuţă (1986); fizicianul rus Dmitri Ivanenko (1994); scriitoarea britanică Mary Wesley (2002); preşedintele irakian Saddam Hussein (executat prin spânzurare în 2006); violonistul şi dirijorul argentinian de origine de origine ucraineană Alberto Lysy (2009); cântăreţul şi dansatorul olandez Bobby Farrell, membru al formaței disco „Boney M” (2010); neurologul italian Rita Levi-Montalcini, laureată Nobel (2012); actriţa americană de etnie germană Luise Rainer (2014); profesoara română, producătoarea muzicală, compozitoarea de muzică uşoară, de teatru, film şi spectacole de revistă Camelia Dăscălescu (2016); actorul român Bogdan Muşatescu, fiul dramaturgului şi umoristului Tudor Muşatescu (2016); compozitorul și muzicologul român Vasile Donose (2017); scriitorul german Edgar Hilsenrath, supraviețuitor al Holocaustului evreiesc din cel de-Al Doilea Război Mondial (2018); agronomul român Constantin Vasilică (2018) și regizorul german de operă Harry Kupfer (2019).

Septimiu Cioloboc