Oameni & Fapte – 30 iulie
Publicat de MIRELA ROTAR, 30 iulie 2021, 05:00
– Este cea de-a 211-a zi a lui 2021. Au rămas 154 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:00 şi va apune la ora 20:55.
– Azi este „Ziua Mondială împotriva Traficului de Persoane”, proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia 68/192 din 18 decembrie 2013, pentru a creşte gradul de conştientizare a situaţiei victimelor traficului de fiinţe umane şi pentru promovarea protecţiei drepturilor lor.
– Este și „Ziua Internaţională a Prieteniei”, adoptată oficial de ONU în 2011 și care are scopul de a extinde conceptul prieteniei dincolo de relaţiile interumane, promovând prietenia între naţiuni sau între culturile din diferite regiuni ale lumii, pentru a aduce pace şi înţelegere sau pentru a celebra diversitatea globală. Prin anii 1950, dr. Artemio Bracho din Paraguay a lansat ideea unei Cruciade Mondiale a Prieteniei, formată pentru prima dată în 1958 şi adoptată rapid şi de alte ţări din America de Sud. De atunci, cruciada – de fapt o fundaţie care promovează prietenia şi camaraderia între oameni, indiferent de rasă, culoarea pielii sau religie – a celebrat constant Ziua Prieteniei în 30 iulie şi a făcut un lobby intens pe lângă ONU pentru a internaţionaliza sărbătoarea.
– Marcăm Ziua Naţională a Regatului Maroc („Sărbătoarea Tronului”), unde se aniversează ascensiunea la tron a regelui Mohamed al VI-lea – la 30 iulie 1999 – și Ziua Naţională a Republicii Vanuatu (fostă Noile Hebride), țară în care se sărbătoreşte proclamarea independenţei, din 1980.
– La 30 iulie 762 califul abbasid Al-Mansur a pus piatra de temelie a oraşului Bagdad, locul poveștilor Șeherezadei din „O mie și una de nopți”, astăzi capitala şi cea mai mare urbe a Irakului, iar în 1401 s-a emis un hrisov prin care domnitorul român Alexandru cel Bun a încuviinţat înscăunarea unui episcop armean la Suceava, cetatea de scaun a Moldovei, act socotit un adevărat „certificat de naştere” pentru armenii aşezaţi în spaţiul românesc. Actul original se află în Arhivele Episcopiei Armene din Lvov. În 30 iulie 1811 generalul şi preotul mexican Miguel Hidalgo y Costilla, revoluționar care a inițiat şi condus mișcarea de independență a Mexicului faţă de Spania, a fost executat de spanioli în oraşul Chihuahua din Mexic, iar în anul 1896 poetul român Tudor Arghezi a debutat în literatură, cu poezia „Tatălui meu”, semnată Ion Theo și apărută în revista „Liga ortodoxă”, editată de Alexandru Macedonski.
– Pe 30 iulie 1930 s-a încheiat la Montevideo, capitala Uruguayului, primul Campionat Mondial de Fotbal, câştigat de reprezentativa țării gazdă, care a învins în finală Argentina cu rezultatul de 4-2, pe „Estadio Centenario”, în faţa a 93.000 de spectatori. La 30 iulie 1945, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, submarinul japonez „I-58”, aflat sub comanda ofiţerului Mochitsura Hashimoto, a scufundat crucişătorul greu „USS Indianapolis”, aparţinând marinei americane, pe drumul acestuia de la Guam spre Filipine, în apele Pacificului de Vest. Comandamentul american al Forțelor Navale nu a aflat de scufundarea vasului decât după trei zile şi jumătate, când au fost reperați cei 321 de supraviețuitori din cei 1.196 de membri ai echipajului.
– În 30 iulie 1948 a început, la Belgrad, o conferinţă internaţională care a stabilit noul regim de navigaţie pe Dunăre, între Ulm şi Marea Neagră, prin braţul Sulina, şi care a exclus statele neriverane din Comisia de Control a Dunării. La reuniune au luat parte reprezentanţii guvernelor Austriei, Bulgariei, Cehoslovaciei, Franţei, Marii Britanii, României, SUA, Ucrainei, Ungariei şi URSS. S-a înfiinţat o nouă Comisie a Dunării (cu sediul la Galaţi şi apoi la Budapesta), alcătuită din reprezentanţii statelor riverane, comisie care a început să funcţioneze la 11 mai 1949. Conferința de la Belgrad s-a încheiat în 18 august 1948.
– În 1966, în finala de pe „Wembley Stadium” din Londra, Anglia câștiga Campionatul Mondial de Fotbal, învingând Germania de Vest cu 4-2 după prelungiri (2-2 la sfârşitul primelor 90 de minute de joc), iar în 30 iulie 1970 a avut loc, la Arad, primul meci internațional de fotbal feminin din România, între Foresta Arad şi Olympia Žďár nad Sázavou din fosta Cehoslovacie.
– În 1980 Parlamentul israelian a adoptat legea care declara Ierusalimul capitala indivizibilă a statului Israel, iar la 30 iulie 1990 Parlamentul României a adoptat Legea nr. 10 privind proclamarea zilei de 1 Decembrie ca Zi Naţională a României. Ziua a fost sărbătorită pentru prima oară la data de 1 decembrie 1990. Vă reamintim că la 1 decembrie 1918 s-a desfășurat Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, a românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, care a hotărât unirea lor şi a teritoriilor locuite de ei cu România. În comunism, Ziua Naţională era marcată la 23 august, dată la care România a întors armele, în anul 1944, alăturându-se Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei.
– La 30 iulie s-au născut: pictorul, arhitectul şi istoricul de artă italian Giorgio Vasari (1511); biologul olandez Reinier de Graaf (1641); arhitectul şi matematicianul român Alexandru Orăscu (1817); scriitoarea engleză Emily Brontë, cunoscută pentru unicul său roman „La răscruce de vânturi” (1818); industriașul german Georg Wilhelm von Siemens, fiul lui Werner von Siemens (1855); industriaşul american Henry Ford, fondatorul companiei de automobile „Ford Motors Company”, care a lansat faimosul „Model T” (1863); publicistul şi traducătorul român de naționalitate maghiară Franyó Zoltán (1887); inginerul american de origine rusă Vladimir Kuzmici Zworikin (1889); prozatorul, epigramistul, poetul, eseistul şi traducătorul român Al.[exandru] O.[svald] Teodoreanu, cunoscut sub pseudonimul Păstorel, fratele scriitorului Ionel Teodoreanu (1894); inginerul electromecanic român Constantin Atanasiu (1897); pictorul român Iosif Keber (1897); sculptorul britanic Henry Moore (1898); pianistul englez Gerald Moore (1899); scriitorul mexican, poetul, dramaturgul, traducătorul şi prezentatorul de televiziune Salvador Novo (1904); graficianul și portretistul român Silvan Ionescu (1909); actorul japonez de film Minoru Chiaki (1917); poeta română, traducătoarea şi psihologul Ursula Şchiopu (1918); sculptorul român de naţionalitate maghiară Balogh Péter (1920); compozitorul, dirijorul şi profesorul francez Antoine Duhamel (1925); actorul, producătorul, scenaristul, scriitorul şi profesorul britanic Richard Johnson (1927); actorul american de origine italiană Tony Lip (1930); actorul american William Wintersole, cunoscut pentru rolurile din serialele „Tânăr și neliniștit” și „Spitalul General” (1931); preotul, teologul, istoricul și publicistul român Mircea Păcurariu (1932); fizicianul și profesorul român Emil Burzo (1935); regizorul american de film, scenaristul, producătorul şi actorul Peter Bogdanovich (1939); cântăreţul, compozitorul și actorul canadian Paul Anka (1941); scriitorul francez Patrick Modiano, laureat al Premiului Nobel (1945); virologul și doctorița franceză Françoise Barré-Sinoussi, laureată Nobel și cea care a descoperit virusul HIV (1947); actorul american de film de origine austriacă Arnold Schwarzenegger, campion de culturism, fost om politic republican şi guvernator al statului California (1947); actorul francez de origine marocană Jean Reno (1948); economistul și politicianul român de origine basarabeană Ilie Ilașcu, deținut politic și luptător pentru unirea Basarabiei cu România (1952); jurnalista română Dana Deac, realizatoare de emisiuni de televiziune (1962); actrița americană Lisa Kudrow (1963); fotbalistul și antrenorul german Jürgen Klinsmann (1964); modelul şi actriţa americană Jaime Pressly (1977) și actriţa australiană Yvonne Strahovski (1982).
– În 30 iulie au murit: poetul englez pre-romantic Thomas Gray (1771); chimistul francez Jean Antoine Claude Chaptal (1832); cancelarul german Otto von Bismarck (1898); medicul german Albert Ludwig Neisser (1916); dramaturgul, prozatorul, ziaristul și omul politic român Vasile G. Morţun, ministru de mai multe ori (1919); marchizul, scriitorul şi diplomatul francez Robert de Flers (1927); zoologul român Ion Borcea, fondatorul staţiunii zoologice marine de la Agigea (1936); romancierul şi eseistul japonez Kōda Rohan (1947); scriitorul japonez Junichirō Tanizaki (1965); dirijorul american George Szell (1970); geologul român Gheorghe Murgeanu (1984); desenatorul şi caricaturistul român de etnie armeană Cik [Hacik] Damadian (1985); actriţa americană de film de etnie franceză Claudette Colbert (1996); Prea Fericitul Părinte Teoctist, patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (2007); regizorul suedez de teatru și film Ingmar Bergman (2007); regizorul şi scenaristul italian de film Michelangelo Antonioni, laureat al Premiului Oscar (2007); scriitoarea irlandeză Maeve Binchy (2012); regizorul american de film documentar Robert Drew (2014); producătorul american de televiziune Robert Halmi Senior (2014); cântăreaţa americană de muzică country Lynn Anderson (2015); soprana cehă Ludmila Dvořáková (2015); interpreta română de muzică uşoară şi profesoara de canto Marina Scupra (2017); geologul și profesorul român Marcian [David] Bleahu (2019) și actriţa română de teatru, film și televiziune Florina Cercel (2019).
Septimiu Cioloboc
