Oameni & Fapte – 30 mai
Publicat de Corina Muntean, 30 mai 2019, 06:00
– Este cea de-a 150-a zi a lui 2019. Au mai rămas 215 zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:34 şi va apune la ora 21:05.
– Astăzi, în România, este „Ziua Gardianului Public”, „Ziua Aniversară a Direcţiei Generale Anticorupţie” din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi „Ziua Limbii şi Teatrului Idiş”. În plan extern e Ziua Naţională a Croaţiei („Ziua statalităţii”), 30 mai 1990 fiind data întrunirii primului Parlament croat democratic.
– La data de 30 mai 1431 a fost arsă pe rug Ioana d’Arc, în vârstă de 19 ani, supranumită „Fecioara din Orleans”, eroină a poporului francez în timpul Războiului de 100 de Ani, purtat de Franţa împotriva Angliei (1337-1453). Aflată în fruntea armatei, Ioana d’Arc (fiica unui ţăran) a despresurat oraşul Orléans, asediat de englezi, şi l-a însoţit pe regele francez Carol al VII-lea la încoronarea sa la Reims. Trădată şi vândută englezilor, va fi judecată, la Rouen, de un tribunal ecleziastic, fiind declarată eretică şi condamnată la moarte. Arsă pe rug, Ioana d’Arc a fost canonizată în 1920. Din acest motiv, Biserica Catolică amintește această zi ca sărbătoare a Sfintei Ioana d’Arc.
– Prin Tratatul dintre împăratul Rudolf al II-lea de Habsburg şi domnitorul român Mihai Viteazul, încheiat la Mănăstirea Dealu în 30 mai 1598, cel din urmă recunoştea suzeranitatea împăratului, iar Rudolf al II-lea se obliga să-i asigure domnitorului subsidii pentru întreţinerea armatei. În 1814 s-a semnat primul Tratat de la Paris, care a readus granițele Franței la întinderea lor din 1792. Tratatul a pus capăt războiului dintre Franţa şi coaliţia formată din Marea Britanie, Rusia, Austria, Suedia şi Prusia. De asemenea, tratatul l-a silit pe Napoleon I Bonaparte să abdice, împăratul fiind exilat, în aceeași zi, pe insula Elba din Marea Mediterană.
– În 1827 inginerul şi matematicianul român Petrache Poenaru a obţinut în Franţa brevetul de invenţie pentru „condeiul portăreţ fără sfârşit, alimentându-se însuşi cu cerneală”, în fapt primul toc rezervor din lume, precursorul stiloului de astăzi. La 30 mai 1915 guvernul Turciei punea în aplicare Ordinul general de deportare a armenilor din Imperiul Otoman spre deșerturile din Siria și Irak. Fapta a declanşat primul genocid din secolul al XX-lea, sute de mii de armeni murind în urma epidemiilor.
– În ziua de 30 mai 1928, la „Opera Română” din Bucureşti, a avut loc premiera dramei lirice „Năpasta” de Sabin Drăgoi, după drama cu acelaşi nume a lui I. L. Caragiale, iar în anul 1945 începea, în România, procesul ziariștilor „criminali de război și vinovați de dezastrul țării”, printre acuzați fiind jurnalistul Pamfil Șeicaru, poetul, dramaturgul şi gazetarul Radu Gyr şi scriitorul, poetul, filosoful şi ziaristul Nichifor Crainic.
– În 1975 s-a creat Agenția Spațială Europeană (ESA), având un rol deosebit în domeniul securităţii, cea mai importantă organizaţie interguvernamentală din Europa cu caracter ştiinţific şi tehnologic, iar în 1982 Spania devenea cel de-al 16-lea membru al NATO și prima țară care intra în alianță de la admiterea Germaniei de Vest (în 1955). În 1990 un cutremur de pământ în zona Vrancea, de 6,9 grade pe scara Richter, s-a soldat cu 13 morţi şi 360 de răniţi. Două replici de peste 6 grade pe scara Richter au avut loc a doua zi.
– La 30 mai s-au născut: Petru cel Mare, ţar al Rusiei (1672); criticul literar şi gânditorul rus Vissarion G. Belinski (1811); matematicianul belgian Eugène Charles Catalan, specialist în teoria numerelor (1814); căpitanul român [Nicolae] Valter Mărăcineanu, erou al Războiului de Independenţă din 1877-1878 (1840); matematicianul şi astronomul român Constantin Gogu (1854); filosoful şi pedagogul italian Giovanni Gentile (1875); compozitorul şi dirijorul italian Riccardo Zandonai (1883); regizorul, scenaristul şi producătorul american de film Howard Hawks (1896); istoricul şi traducătorul român Maria Holban (1901); fizicianul suedez Hannes Olof Gösta Alfvén, laureat Nobel (1908); actorul american Mel Blanc, vocea a peste 1.000 de personaje de desen animat (1908); dirijorul, clarinetistul şi compozitorul american de jazz Benny Goodman (1909); biochimistul şi farmacologul american Julius Axelrod, laureat Nobel (1912); clavecinistul, organistul şi dirijorul olandez Gustav Leonhardt (1928); cântăreaţa română de muzică populară Ileana Constantinescu (1929); publicista, traducătoarea, profesoara şi disidenta anticomunistă română Doina Cornea (1929); scriitoarea şi profesoara americană Billie Dean Letts (1938); afaceristul român Dumitru Dragomir, fost președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal (1946); pianistul, compozitorul şi dirijorul maghiar Kocsis Zoltán (1952); cântăreaţa suedeză de muzică pop Marie Fredriksson, care formează duetul „Roxette”, împreună cu Per Gessle (1958); jurnalistul român Răzvan Dumitrescu, realizator de emisiuni de televiziune (1965); fotbalistul englez Steven Gerrard, fost jucător al echipei FC Liverpool (1980); actriţa britanică Jennifer Ellison (1983) şi actorul american Jake Short (1997).
– În 30 mai au murit: Ioana d’Arc, eroină națională a Franței (arsă pe rug în 1431); dramaturgul şi poetul englez Christopher Marlowe (1593); pictorul olandez Peter Paul Rubens (1640); poetul şi gânditorul englez Alexander Pope (1744); pictorul şi desenatorul francez François Boucher (1770); filosoful și scriitorul iluminist francez Voltaire (1778); scriitorul și ziaristul german din Transilvania Joseph Marlin (1849); aviatorul şi constructorul american de avioane Wilbur Wright (1912); poetul şi traducătorul român Barbu Nemţeanu (1919); compozitorul şi criticul muzical român Juarez Movilă (1943); istoricul literar, prozatorul şi diplomatul de origine aromână Marcu Beza (1949); poetul, prozatorul și traducătorul rus Boris Pasternak, laureat Nobel (1960); matematicianul român Theodor Angheluţă (1964); scriitorul şi criticul de artă român de naţionalitate germană Oscar Walter Cisek (1966); arheologul, istoricul, etnograful, antropologul şi geograful român Constantin S. Nicolăescu-Plopşor (1968); compozitorul şi organistul francez Marcel Dupré (1971); compozitorul şi dirijorul român Matei Socor (1980); prozatoarea, poeta şi traducătoarea română Ştefana Velisar Teodoreanu, soţia scriitorului Ionel Teodoreanu (1995); prozatorul şi eseistul român Aurel-Dragoş Munteanu (2005); fotograful american Slim Aarons (2006); chimistul israelian Ephraim Katchalski-Katzir (2009); biofizicianul și fiziologul britanic Andrew Huxley, laureat Nobel (2012); compozitorul, dirijorul şi pianistul român Radu Paladi (2013); actorul, cascadorul şi pugilistul român Paul Fister, supranumit „Ultimul haiduc” (2017) și actriţa egipteană de film Madiha Youssry (2018).
Septimiu Cioloboc
