Oameni & Fapte – 30 martie
Publicat de Corina Muntean, 30 martie 2021, 06:00
– Este cea de-a 89-a zi a lui 2021. Au mai rămas 276 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:05 şi va apune la ora 19:48.
– Pentru palestinieni este „Ziua Pământului” („Yom al-Ard”), în memoria celor care s-au opus confiscării terenurilor autohtonilor de către autorităţile israeliene de ocupaţie în 1976. Nu trebuie confundată cu „Ziua Pământului”, care se marchează în 22 aprilie, ca o acţiune internaţională cu scopul de a uni locuitorii Terrei în lupta pentru apărarea mediului înconjurător.
– La 30 martie 1392 domnitorul Roman se intitula „marele şi singurul stăpânitor” al Moldovei: „cu mila lui Dumnezeu, Io Roman voievod, stăpânind Ţara Moldovei, de la munte până la mare” (Marea Neagră).
– În 1821 Tudor Vladimirescu, liderul revoluției din Țara Românească, și Alexandru Ipsilanti, conducătorul Eteriei, hotărau ca județele dinspre munte să treacă sub autoritatea lui Ipsilanti, iar Oltenia și județele de câmpie sub cea a lui Tudor Vladimirescu. În 1830 s-au încheiat lucrările de redactare a Regulamentelor Organice, considerate primele acte constituționale de pe teritoriul României. Ele au pus bazele unei noi organizări interne în Moldova şi Ţara Românească, după terminarea regimului fanariot.
– În 1842 medicul american Crawford Long a folosit pentru prima dată eterul ca anestezic pentru extirparea unei tumori din zona suboccipitală. El nu şi-a comunicat rezultatele, astfel că inventatorul anesteziei cu eter este considerat dentistul american William T.G. Morton, care şi-a publicat metoda în 1846! La 30 martie 1858 americanul Hyman Lipman din Philadephia a înregistrat patentul creionului cu gumă de șters, după 88 de ani de când creionul simplu fusese inventat de inginerul englez Edward Nairne.
– În 1867 Statele Unite ale Americii au cumpărat Alaska și insulele Aleutine de la Rusia, cu suma de 7,2 milioane de dolari, iar în 1899 George Bacovia a debutat în revista „Literatorul” din Bucureşti cu poezia „Şi toate”, folosind pseudonimul V. George.
– La 30 martie 1929 s-a dat în folosință linia telefonică directă București – Budapesta, iar în 1946 s-a înființat Opera de Stat din Timișoara şi tot atunci au fost restabilite relațiile diplomatice cu Iugoslavia, primul ambasador postbelic al României în această țară fiind omul de cultură Tudor Vianu.
– În 1951 firma „Remington Rand” a livrat Oficiului de Recensământ al SUA, primul computer comercial din lume (UNIVAC 1), iar în anul 1959 Marea Adunare Naţională a României a adoptat un decret prin care ţăranii înstăriţi erau forţaţi ori să se înscrie în gospodăriile colective, ori să cedeze pământul statului, ei urmând să nu mai fie socotiţi chiaburi de către regimul comunist.
– În 1960 a intrat în funcţiune, la Observatorul de Fizica Atmosferei de la Afumaţi, prima staţie meteorologică automată din România, concepută şi realizată în cadrul Institutului Meteorologic al României. Din 1961 staţia a fost mutată pe Vârful Cozia. În 1968 s-a difuzat, la Televiziunea Română, prima emisiune militară, intitulată „De strajă patriei”, care din anul 1990 se numeşte „Pro patria”.
Sursa foto: independent.co_.uk
– La 30 martie 1981 președintele american Ronald Reagan era împușcat în piept, lângă un hotel din Washington D.C., de către John Hinckley Jr., un vagabond bolnav psihic, iar în 1990 au fost stabilite de relaţii diplomatice, la rang de ambasadă, între România şi Coreea de Sud, în acelaşi an deschizându-se ambasade la Bucureşti şi Seoul, cu ambasadori rezidenţi.
– În 1998, la reuniunea de la Bruxelles a miniştrilor de externe din ţările membre şi asociate la Uniunea Europeană, s-a lansat oficial procesul de lărgire a UE („Europa 26”). Bucureştiul a înaintat Programul Naţional de Adoptare a Acquis-ului Comunitar, instrument bilateral principal al strategiei consolidate de preaderare, împreună cu examenul analitic al Acquis-ului Comunitar. România a început, la 30 martie 1998, alături de celelalte ţări asociate, procesul efectiv de aderare la Uniunea Europeană, urmând a deveni membră a UE la 1 ianuarie 2007.
– În 2005 televiziunea Al Jazeera difuza o înregistrare cu cei trei români răpiți în Irak, lângă care apăreau doi oameni mascaţi şi înarmaţi. În secvenţa difuzată, Marie Jeanne Ion spunea, în limba engleză, că răpitorii nu doresc nimic în schimbul lor!!! Însă toți analiștii au tras concluzia că este vorba despre o răpire dubioasă.
– La 30 martie s-au născut: filosoful, medicul și teologul spaniol Moise Maimonide (1135); sultanul otoman Mahomed al II-lea (1432); cronicarul român Miron Costin (1633); pictorul şi gravorul spaniol Francisco de Goya (1746); scriitoarea britanică Anna Sewell, autoarea romanului pentru copii „Black Beauty” (1820); poetul francez Paul Verlaine (1844); pictorul, desenatorul şi gravorul olandez Vincent Van Gogh (1853); dramaturgul, poetul şi prozatorul irlandez Sean O’Casey (1880); constructorul rus de avioane Serghei Iliușin (1894); scriitorul francez Jean Giono (1895); filologul şi istoricul literar român Grigore Scorpan, reputat eminescolog (1901); astronomul, seismologul şi 
profesorul român Ioan Curea, pionier al seismologiei moderne din ţara noastră (1901); inginerul agronom român Marcu Botzan, creator al şcolii româneşti de cercetare în îmbunătăţiri funciare (1913); istoricul literar şi comparatistul român George Hanganu (1914); istoricul şi jurnalistul francez André Fontaine (1921); muzicologul, criticul muzical, lexicograful şi profesorul român Viorel Cosma, supranumit „Patriarhul muzicologiei româneşti” (1923); preotul român George Guţiu, fost arhiepiscop emerit greco-catolic de Cluj-Gherla (1924); dirijorul român George Vintilă (1924); omul de afaceri suedez Ingvar Kamprad, care a fondat compania IKEA, cel mai mare retailer de mobilă din lume (1926); soprana română Magda Ianculescu (1929); criticul și istoricul de artă, editorul și traducătorul român Vasile Florea (1931); actorul, regizorul, scenaristul şi producătorul american de film Warren Beatty (1937); filosoful, eseistul şi profesorul universitar român Tudor Ghideanu (1938); Preafericitul Părinte Ieronim al II-lea, Arhiepiscop al Atenei şi a toată Grecia (1938); istoricul român, profesorul și diplomatul Ion Bulei (1941); actorul român Dan Corneliu Borcia (1943); chitaristul, cântăreţul şi compozitorul britanic de rock Eric Clapton (1945); actorul britanic Robbie Coltrane (1950); interpreta de muzică ușoară și desenatoarea română Olimpia Panciu, soţia cantautorului Mircea Romcescu (1953); poetul român Petru Romoşan (1957); clarinetista germană Sabine Meyer (1959); cântărețul şi actorul american MC Hammer (1962); cântăreța americană Tracy Chapman (1964); pictoriţa română Carmen Poenaru (1964); cântăreața, textiera şi actriţa canadiană Céline Dion (1968); fotbalistul ceh Jan Koller (1973); cantautoarea americană de jazz Norah Jones, fiica sitaristului şi compozitorului indian Ravi Shankar (1979); jucătorul croat de tenis de câmp Mario Ančić (1984); fotbalistul spaniol Sergio Ramos (1986); actrița americană Katy Mixon (1981) și cântăreața și actrița braziliană Larissa de Macedo Machado (1993).
– În 30 martie au murit: matematicianul german Adam Ries (1559); violonistul şi compozitorul italian Pietro Locatelli (1764); omul politic şi premierul român Lascăr Catargiu, fondator şi preşedinte al Partidului Conservator (1899); scriitorul german Karl May (1912); filosoful, artistul, pedagogul şi gânditorul austriac Rudolf Steiner, fondator al antroposofiei şi al pedagogiei Waldorf (1925); prozatorul, poetul şi traducătorul român Ion Gorun (1928); scriitorul britanic Tom Sharpe (1928); dramaturgul, regizorul şi prozatorul român Victor Ion Popa (1945); chimistul german Friedrich Bergius, laureat al Premiului Nobel (1949); dirijorul şi pedagogul rus Alexandr Gauk (1963); matematicianul român Mendel I. Haimovici (1973); eseistul, prozatorul şi călugărul român de origine evreiască Nicolae Steinhardt (1989); chimistul american Joseph O. Hirschfelder, unul dintre „părinţii” bombei atomice (1990); inginerul chimist român Emilian Bratu (1991); comparatistul român Edgar Papu, eseist şi istoric al artelor şi culturii (1993); pictorul şi graficianul român Eugen Drăguţescu (1993); chimistul român Petru George Spacu (1995); Lady Elizabeth Angela Marguerite Bowes-Lyon, mama reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, numită şi Regina-Mamă (2002); actrița română Vasilica Tastaman (2003); crainicul britanic Alistair Cooke, veteran al postului de radio BBC (2004); actorul român Aurel Giurumia (2004); actriţa rusă de film Ludmila Gurcenko (2011); sculptorul şi profesorul universitar român Paul Vasilescu (2012); producătorul de muzică, inginerul de sunet, violonistul şi compozitorul american Phil [Philip] Ramone, pionier al înregistrărilor digitale, cofondator al casei de discuri A & R Recording şi care a fost recompensat cu 14 Premii Grammy (2013); actriţa britanică Kate O’Mara, știută pentru rolul Cassandra din serialul anilor 1980 – „Dinastia” (2014); cântăreţul și compozitorul american Bill Withers (2020) și pictorul, poetul și profesorul român Traian Mocanu (2020).
Septimiu Cioloboc
