Oameni & Fapte – 30 septembrie

– Este cea de-a 273-a zi a lui 2019. Au rămas 92 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:18 şi va apune la ora 19:04.

– Azi este „Ziua Internaţională a Traducătorilor”, celebrată pentru a sublinia importanţa profesiei de traducător şi a multilingvismului. E şi Ziua Naţională a Republicii Botswana, unde se aniversează proclamarea independenţei din 1966, faţă de Marea Britanie.

– În 1496 s-a târnosit biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” din Botoşani, ctitorie a domnitorului Ştefan cel Mare, monument reprezentativ de arhitectură medievală românească, iar la 30 septembrie 1784 cărturarul român Gheorghe Şincai era confirmat ca director al şcolilor naţionale din Transilvania. În 1791, la „Burgtheater” din Viena, a avut loc premiera operei „Flautul fermecat”, ultima compusă de Wolfgang Amadeus Mozart, care a dirijat premiera într-o sală sărăcăcioasă ce însă, datorită „Flautului fermecat” şi fondurilor aduse de piesă, a devenit „Theater an der Wien”.

– În 30 septembrie 1846 s-a realizat, la Boston (în SUA), prima extracție de dinți fără durere, sub narcotic (eter), efectuată de dentistul american William Thomas Green Morton pe pacientul său Eben Frost, iar în anul 1863, la „Théatre-Lyrique” din Paris, avea loc premiera operei „Pescuitorii de perle” a compozitorului francez Georges Bizet. La 30 septembrie 1864 a apărut prima Lege de organizare a Camerelor de Comerţ în Principatele Unite Române, iar în 1879 avea loc, la Bucureşti, premiera piesei „Despot Vodă”, operă de teatru semnată de Vasile Alecsandri. Din distribuţie au făcut parte actorii: Grigore Manolescu, Constantin Nottara şi Matei Millo.

– La 30 septembrie 1880 astronomul amator american Henry Draper reușea prima fotografie a Nebuloasei Orion, iar în anul 1888 criminalul în serie englez Jack Spintecătorul a ucis, la Londra, două femei (Elizabeth Stride și Catherine Eddowes), victimele sale cu numerele trei şi patru. În anul 1935, în oraşul american Boston, a avut loc premiera operei „Porgy and Bess” de George Gershwin, iar până în ziua de 30 septembrie1949 a funcţionat podul aerian umanitar pentru Berlin, oraş pe care sovieticii l-au supus unei blocade după cel de-Al Doilea Război Mondial. Pe 30 septembrie 1952 a avut loc, la New York, premiera mondială a „cineramei” (o tehnică tridimensională în cinematografie), cu programul „This is Cinerama”. Metoda a fost aplicată, chiar din acel an, în mari oraşe ale lumii: New York, Tokyo, Paris, Montreal, Londra şi Milano.

– În 1954 primul submarin nuclear, „USS Nautilus”, intra în dotarea marinei americane, iar la 30 septembrie 1957 era emis în România Decretul 463, prin care se legaliza avortul la cerere. Au fost efectuate 7.521.100 de avorturi în numai nouă ani, din 1958 până în 1966 (când s-a emis Decretul 770, iniţiat de Nicolae Ceauşescu, prin care se interzicea întreruperea cursului sarcinii).

– La 30 septembrie 1972 s-a deschis traficului Podul Öland, unul dintre cele mai lungi poduri din Europa (6.072 de metri), între oraşele suedeze Kalmar (situat pe continent) şi Farjestaden (de pe insula Öland). În 1990 s-a semnat „Declaraţia mondială privind supravieţuirea, protejarea şi dezvoltarea copiilor”, la Conferinţa mondială la nivel înalt de la New York, consacrată condiţiei copilului, iar pe 30 septembrie 1993 un cutremur de 6,2 grade pe scara Richter, produs în regiunea indiană Latur/Killari, a curmat vieţile a 9.751 de oameni.

– În 2005 cotidianul danez „Jyllands-Posten” a publicat o serie de caricaturi care îl înfățișau pe profetul Mahomed, eveniment ce a declanșat un adevărat scandal pe această temă, iar seismul din 30 septembrie 2009, care a zguduit insula indoneziană Sumatra, a ucis peste 1.115 persoane.

– În 30 septembrie s-au născut: poetul persan Djalal Al-Din Rumi (1207); filologul și fizicianul italian Girolamo Mercuriali (1530); scriitorul polonez Stanisław Konarski (1700); abatele și filozoful francez Étienne Bonnot de Condillac (1715); istoricul francez August Molinier (1815); compozitorul norvegian Johan Svendsen (1840); fizicianul francez Jean-Baptiste Perrin, laureat Nobel (1870); fizicianul german Hans Geiger, autor al contorului de particule pentru radiaţiile beta şi gama (1882); geograful român Constantin I. Brătescu (1882); violoncelistul şi compozitorul spaniol Gaspar Cassado (1897); poetul galez Waldo Williams (1904); fizicianul englez Sir Nevill Francis Mott, laureat Nobel (1905); dirijorul, compozitorul şi oboistul ceh Vaclav Smetacek (1906); violonistul, dirijorul și pedagogul rus David Oistrah (1908); actorul şi regizorul român Ion Vova, regizor şi realizator de emisiuni de umor la Radiodifuziunea Română (1917); actriţa britanică de film Deborah Kerr (1921); scriitorul american Truman Capote (1924); geodezul, geofizicianul şi astronomul belgian Paul Melchior, care a studiat perturbaţia rotaţiei Pământului şi mareele terestre (1925); scriitorul și filosoful american de origine română Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1928); actorul român Dem Rădulescu (1931); poetul şi publicistul român Irimie Negoiţă (1933); cântăreţul şi compozitorul austriac Udo Jürgens, care a câștigat concursul muzical Eurovision din 1966 cu piesa „Merci, Chérie” (1934); publicistul şi scriitorul român Titus Crişciu (1939); chimistul francez Jean-Marie Lehn, laureat al Premiului Nobel (1939); chirurgul român şi omul de cultură Constantin Teodorescu (1939); dirijorul şi profesorul român Corneliu Calistru (1941); scenaristul şi regizorul american de filme science-fiction şi horror Dan O’Bannon (1946); chitaristul și compozitorul britanic Marc Bolan (1947); interpretul şi compozitorul român de muzică uşoară Ricky Dandel, stabilit în Germania (1952); violoncelistul şi profesorul român Marin Cazacu (1956); modelul, comediana și actrița americană Francine Joy „Fran” Drescher (1957); actrița italiană Monica Bellucci (1964); interpreta română de muzică de jazz Teodora Enache (1967); gimnastul și antrenorul român Marius Urzică, campion olimpic (1975); portarul columbian de fotbal Robinson Zapata (1978); gimnasta română Andreea Răducan, campioană europeană, mondială și olimpică (1983) şi antreprenorul român Cristian Botan (1987).

– La 30 septembrie au murit: Sfântul Ieronim, traducător al Bibliei Vulgata (420 d.Hr.); războinicul japonez Ōuchi Yoshitaka (1551); Sfântul Francis Borgia, iezuit spaniol (1572); poetul englez Fulke Greville (1628); actorul şi dramaturgul român Mihail Pascaly (1882); poetul și dramaturgul român Mihail Săulescu (1916); generalul român David Praporgescu, erou al Primului Război Mondial (1916); sociologul şi economistul german Franz Oppenheimer (1943); medicul francez Gustave Roussy (1948); actorul, regizorul și scriitorul rus Mihail Cehov (1955); actorul american de film James Dean (1955); juristul şi istoricul român Andrei Rădulescu (1959); cântăreața americană Mary Ford (1976); dirijorul englez Boyd Neel (1981); actrița franceză de film Simone Signoret (1985); fizicianul și seismologul american Charles Richter, inventatorul scării care măsoară intensitatea mişcărilor seismice şi care-i poartă numele (1985); scriitorul australian Patrick White, laureat Nobel (1990); economistul român Ion Rachmuth (1990); microbiologul francez Andre Michael Lwoff, laureat Nobel (1994); americanul Yusuf Bey, liderul mișcării „Musulmanii negri” (2003); prozatorul şi dramaturgul român de naţionalitate maghiară Sütő András, membru fondator al UDMR (2006); baritonul român de etnie armeană David Ohanesian (2007); cântăreţul, chitaristul şi compozitorul danez Kim Larsen, legendă a muzicii rock daneze (2018) și caricaturistul francez René Pétillon, maestru al satirei politice și un popular autor de bandă desenată (2018).

Septimiu Cioloboc