Oameni & Fapte – 31 decembrie

Publicat de Corina Muntean, 31 decembrie 2021, 06:00

– Este cea de-a 365-a zi a lui 2021. N-a mai rămas nicio zi până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 8:06 şi va apune la ora 16:44.

– La 31 decembrie 1695, în Anglia regelui William al III-lea, s-a introdus impozitul pe ferestre, pe care populaţia a învăţat repede cum să-l ocolească. Pur şi simplu oamenii şi-au zidit ferestrele cu cărămizi! Cum fiscul lua în calcul pentru plată doar geamurile dinspre stradă, proprietarii imobilelor s-au adaptat situaţiei, folosind la maximum curţile interioare şi grădinile. Taxa pe ochiul de geam a fost abrogată abia în anul 1851.

– În 1852 s-a inaugurat Teatrul cel Mare (azi Teatrul Naţional) din Bucureşti, al treilea din Europa la acea dată, iar în 1857 regina Victoria a Marii Britanii alegea oraşul Ottawa, drept capitală a Canadei. În 1866, la Viena, avocatul român Ioan Raţiu a prezentat împăratului Austriei o petiţie – redactată de George Bariţiu şi semnată de 1493 de intelectuali, negustori, industriaşi şi agricultori români – în care se exprima protestul față de alipirea Transilvaniei la Ungaria.

– În 1879 inventatorul american Thomas Alva Edison a demonstrat public funcţionarea primei lămpi electrice, iar în 1917 sovieticii au recunoscut independenţa Finlandei, pe care aceasta și-a proclamat-o la 6 decembrie același an, profitând de revoluţia bolşevică. În 1925 Consiliul de Coroană al României a ratificat renunţarea prinţului Carol al II-lea la succesiunea tronului în favoarea fiului său, Mihai, prinț care, mai apoi, s-a stabilit în Franţa, sub numele de Carol Caraiman.

– La 31 decembrie 1936 biochimistul american John Cowdery Kendall a descoperit cortizonul (un hormon natural produs de glandele suprarenale), iar în 1938 s-a introdus, pentru prima oară, în oraşul american Indianapolis, celebrul test cu fiolă, efectuat pentru depistarea şoferilor băuți.

– În 1946 a apărut primul tractor fabricat în întregime la „Uzinele Tractorul” din Braşov. Fabrica de tractoare a început să producă în fostele „Uzine IAR” de avioane, înfiinţate în 1925 şi desfiinţate de Guvernul Dr. Petru Groza. Tot la 31 decembrie 1946 preşedintele american Harry Truman a declarat oficial sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar în 1948 s-au înfiinţat trupele Ministerului de Interne al României, pentru „securitatea teritoriului şi frontierelor ţării”.

– În 31 decembrie 1956 s-a înfiinţat Televiziunea Română, la început cu un timp de emisie de 21 de ore pe lună. Primele emisiuni (alb-negru) au fost transmise în direct cu prilejul Revelionului, dintr-un studio improvizat din Strada Moliere, aflată în apropierea sediului actual al TVR. În anul 1963 România şi Islanda au decis ridicarea la rang de ambasadă a reprezentanţelor lor diplomatice.

– La 31 decembrie 1989 s-a constituit, la Bucureşti, Grupul pentru Dialog Social (GDS) – asociaţie independentă care apără şi promovează valorile democraţiei, libertăţile şi drepturile omului și tot atunci apărea Decretul-lege al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) privind înregistrarea şi funcţionarea partidelor politice şi a organizaţiilor obşteşti în România. Seara, în discursul de Anul Nou, preşedintele Consiliului FSN, Ion Iliescu, anunţa abolirea pedepsei cu moartea în ţara noastră.

– La 31 decembrie 1991 Uniunea Sovietică a fost dizolvată în mod oficial, iar în 1992 Cehoslovacia şi-a încetat existența, prin formarea a două state independente: Republica Cehă şi Slovacia. În 1999 Boris Elţîn, preşedintele Federaţiei Ruse, a demisionat şi l-a numit pe Vladimir Putin ca preşedinte interimar. Tot în 1999 Canalul Panama a trecut sub deplina suveranitate a Republicii Panama, după ce, în 1903, fusese concesionat americanilor, pe timp „nelimitat”. În 2011 a încetat prezenţa americană în Irak (începută în martie 2003). În războiul irakian, lansat de SUA şi care a dus la răsturnarea regimului lui Saddam Hussein, şi-au pierdut viaţa aproape 4.500 de soldaţi americani şi aproximativ 100.000 – 120.000 de civili.

– La 31 decembrie 2019 în orașul chinez Wuhan, provincia Hubei, au fost raportate primele cazuri de coronavirus. Pandemia 2019-2020 a început pe 12 decembrie 2019, când în centrul orașului chinez a apărut un grup de persoane cu un tip de pneumonie de cauză necunoscută, legată în principal de proprietarii de tarabe care lucrau la piața de pește Huanan, care vindeau și animale vii. O săptămână mai târziu, pe 7 ianuarie 2020, regimul chinez a confirmat că au identificat un nou virus, de tipul coronavirusurilor, o familie de virusuri din care face parte și răceala obișnuită, dar și SARS și MERS. Noul virus a fost numit temporar „2019-nCoV”. Pneumonia părea să nu aibă o cauză clară, iar vaccinurile sau tratamentele existente nu erau eficiente. Virusul prezenta dovezi de transmitere de la persoană la persoană, iar rata de transmitere (rata infecției) a escaladat la jumătatea lunii ianuarie. Perioada de incubație (perioada de la expunere până la apariția simptomelor) este de aproximativ două săptămâni, iar simptomele includ febră, tuse și dificultăți de respirație. Începând cu 24 ianuarie 2020, au avut loc 26 decese, toate în China și existau dovezi că se transmite de la om la om. În plus, au fost semnalate cazuri confirmate în Thailanda, Coreea de Sud, Japonia, Taiwan, Macau, Hong Kong și Statele Unite ale Americii. Primul deces confirmat din cauza infecției cu coronavirus a avut loc la 9 ianuarie 2020, în China. La 23 ianuarie, centrul Wuhan a fost plasat în carantină, fiind suspendate toate mijloacele de transport în comun. La aceeași dată, Organizația Mondială a Sănătății a hotărât să nu declare o urgență internațională pentru sănătate, însă, în urma amplorii pe care a luat-o la nivel mondial, pe 11 martie OMS a declarat că focarul de coronavirus a devenit o pandemie. Apoi, acest nou coronavirus s-a dovedit a fi similar cu sindromul respirator acut sever (SARS-CoV) și a fost denumit SARS-CoV-2, iar boala COVID-19 (CO-corona, VI-virus, D-disease, descoperită în 2019). Primele cazuri de coronavirus din România au fost confirmate pe 26 februarie 2020, făcând până în prezent peste 58.000 de victime.

– La 31 decembrie s-au născut: pictorul spaniol Bartolomé Estebán Murillo (1617); scriitorul român Iacob C. Negruzzi (1842); romancierul, poetul şi jurnalistul maghiar Ábrányi Kornél – fiul (1849); poetul italian Giovanni Pascoli (1855); scriitorul, folcloristul şi publicistul român Enea Hodoş, frate cu Ion Gorun şi Nerva Hodoş (1858); pictorul, decoratorul şi sculptorul francez Henri Matisse, reprezentant de seamă al fovismului (1869); juristul român Constantin N. Hamangiu (1869); scriitorul argetinian de origine uruguayană Horacio Quiroga (1878); generalul şi omul politic american George Marshall, laureat Nobel pentru „Planul Marshall”, care prevedea acordarea de ajutoare gratuite naţiunilor europene după Al Doilea Război Mondial (1880); sculptoriţa română Miliţa Petraşcu (1892); istoricul literar şi traducătorul român Alexandru Marcu (1894); compozitorul şi violonistul mexican Silvestre Revueltas (1899); violonistul american de origine rusă Nathan Milstein (1903); poetul avangardist român Ilarie Voronca (1903); romancierul polonez Tadeusz Breza (1905); austriacul evreu Simon Wiesenthal, celebrul „vânător de nazişti”, supravieţuitor al holocaustului şi denunţător al acestuia (1908); caricaturistul şi regizorul român de film de animaţie Nell Cobar (1915); traducătorul român Jean Grosu (1919); lăcătuşul şi inventatorul german Artur Fischer, care a înregistrat peste 1.100 de brevete de invenţie (1919); pianista poloneză Halina Czerny-Stefanska (1922); violonistul, dirijorul și pedagogul olandez Jaap Schröder (1925); regele saudit Salman bin Abdulaziz Al Saud (1935); actorul britanic de film Anthony Hopkins (1937); actriţa britanică de film Sarah Miles (1941); cântărețul și compozitorul american de muzică folk și country John Denver (1943); actorul britanic de film Ben Kingsley (1943); informaticianul american Leonard Adleman, coautor al algoritmului RSA (1945); criticul, istoricul literar, editorul şi publicistul român Mihai Dascăl (1946); cântăreaţa și textiera americană Donna Summer, supranumită „regina muzicii disco” (1948); regizorul artistic român Vasile Manta (1949); actorul american de film Val Kilmer (1956); portarul francez de fotbal Grégory Coupet (1972); actorul și cântărețul portughez Angélico Vieira (1982) și patinatorul artistic canadian Patrick Chan, triplu campion mondial (1990).

– În 31 decembrie au murit: împăratul roman Commodus (asasinat în 192); teologul, filosoful şi reformatorul englez John Wycliffe, iniţiator al primei traduceri complete a Bibliei în limba engleză (1384); cărturarul umanist român de etnie maghiară Apáczai Csere János (1659); fizicianul, astronomul și matematicianul italian Giovanni Alfonso Borelli, fondatorul biomecanicii (1679); fizicianul şi chimistul irlandez Robert Boyle (1691); astronomul englez John Flamsteed, fondator al Observatorului Regal din Greenwich (1719); dramaturgul şi prozatorul finlandez Aleksis Kivi (1872); pictorul, desenatorul şi litograful francez Gustave Courbet (1877); scriitorul român Ion Creangă (1889); compozitorul şi dirijorul austriac Carl Millöcker (1899); fizicianul rus Aleksandr Popov, inventatorul antenei de radiorecepţie (1905); teologul, episcopul ortodox şi istoricul român Iacov Antonovici (1931); scriitorul şi filosoful spaniol Miguel de Unamuno (1936); medicul, fizicianul şi inventatorul francez Arsène d’Arsonval, creatorul galvanometrului balistic (1940); compozitorul francez Charles Koechlin (1950); autoarea dramatică, prozatoarea, publicista şi traducătoarea română Mărgărita Miller-Verghy (1953); prozatorul, eseistul, memorialistul, avocatul și profesorul român Eugen Herovanu (1956); cântăreţul român Rudolf Steiner, unul dintre fondatorii „Operei Române” (1963); dirijorul, compozitorul şi folcloristul român Sabin V. Drăgoi (1968); actorul şi regizorul american de film Raoul Walsh (1980); fotbalistul român Constantin Rădulescu (1981); compozitorul român Nicolae Kirculescu (1985); scriitorul român de naționalitate germană Arnold Hauser (1988); scriitorul, ziaristul și politicianul țărănist român George Şerban (1998); dansatorul şi coregraful spaniol de origine italiană José Greco, nume de referinţă în aria dansului flamenco (2000); filosoful român, eseistul, publicistul, memorialistul și profesorul Ion Zamfirescu, istoric al teatrului (2001); cântăreaţa de jazz, soul și blues, compozitoarea și actrița americană Natalie Cole, fiica muzicianului Nat King Cole (2015); actorul american William Christopher (2016); cântăreaţa franco-israeliană Maya Casabianca, celebră în anii ‘60 ai veacului XX atât în Franţa cât şi în ţările arabe (2018); fostul fotbalist român Constantin Bosânceanu (2020) și actorul şi regizorul francez Robert Hossein (2020).

Septimiu Cioloboc