Oameni & Fapte – 31 mai
Publicat de Rotar Mirela, 31 mai 2022, 06:00
– Este cea de-a 151-a zi a lui 2022. Au mai rămas 214 zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:33 şi va apune la ora 21:06.
– Astăzi, în România, se sărbătorește „Ziua Geniştilor”, deoarece la 31 mai 1859 lua fiinţă, în Moldova, primul batalion de geniu. Un an mai târziu, în Ţara Românească se înfiinţa cel de-al doilea batalion, care „dimpreună cu cel din Moldova au constituit întâiul regiment de geniu” românesc. Este şi „Ziua Rezervistului Militar”, instituită din anul 2010, zi în care instituţiile publice din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională pot sprijini, în condiţiile legii, manifestările prilejuite de acest eveniment. Pe plan internațional este „Ziua Mondială fără Tutun”, marcată, din 1988, la iniţiativa şi sub auspiciile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). O zi internaţională fără fumat se mai marchează în a treia zi de joi a lunii noiembrie.
– Este și „Ziua Europeană a Vecinilor”, marcată în ultima marţi a lunii mai, ca manifestare a solidarităţii, înţelegerii şi întrajutorării. Iniţiativa aparţine emigrantului român Atanase Perifan – stabilit în Franţa, care, obişnuit cu atmosfera satului românesc unde se aplica proverbialul slogan „vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”, a strâns laolaltă mai mulţi refugiaţi, dar şi francezi animaţi de dorinţe sociabile, creând astfel, în 1990, asociaţia „Parisul prietenilor” cu care şi-a propus să deschidă inima cetăţenilor către aproapele lor şi să creeze posibilitatea întăririi legăturilor sociale între locuitorii aceluiaşi cartier sau aceluiaşi imobil. Nouă ani mai târziu, activitatea asociaţiei avea să fie cunoscută la nivel înalt în Franţa, iar în 2003 mişcarea a depăşit graniţele Franţei, fiind adoptată şi de alte ţări europene.
– La 31 mai 455 d.Hr. împăratul roman Petronius Maximus a fost omorât cu pietre de către mulțimea furioasă în timp ce fugea la Roma, iar în anul 1223 Rusia Kieveană, sprijinită de cumani, era învinsă de armatele mongole ale lui Genghis Khan, aflate sub comanda generalului Subutai.
– În 1578 regele francez Henric al III-lea punea prima piatră la „Pont Neuf” („Podul Nou”), cel mai vechi pod din Paris, iar în 1859 faimosul orologiu al Parlamentului din Londra, poreclit ulterior „Big Ben”, a bătut prima oară. Imensul ceas se află pe un turn înalt de 97 de metri, iar numele de „Big Ben” („Marele Ben”) nu se referă la turn, ci la clopotul în greutate de 13 tone din interiorul turnului, numit astfel în cinstea primului comisionar care a lucrat la construcție, Benjamin Hall.
– Prin semnarea Tratatului de la Vereeniging, din 31 mai 1902, s-a pus capăt celui de-Al Doilea Război al Burilor, dintre Republica Africa de Sud şi Republica Orange (sau Statul Liber Orange, în prezent provincia Free State din Africa de Sud), pe de-o parte, şi Imperiul Britanic, pe de altă parte, iar în 1911 avea loc lansarea la apă a vasului britanic „RMS Titanic”, cel mai mare pachebot din lume la acea vreme, cu o greutate de 52.310 tone.
– În 1913 s-a inaugurat Marea Moschee din Constanţa, iar la 31 mai 1916 a început Bătălia Jutlandei, din Marea Nordului, cea mai mare luptă navală din Primul Război Mondial, în care aliaţii australieni, canadieni şi britanici au fost învinşi tactic de Marina Imperială Germană, la 1 iunie acelaşi an.
– România şi Polonia stabileau în 1919 relaţii diplomatice la nivel de legaţie, iar la 31 mai 1935 orașul pakistanez Quetta, capitala provinciei Balochistan, a fost distrus de un cutremur de 7,7 grade pe scara Richter, seism care a ucis aproape 60.000 de oameni. În anul 1961 Uniunea Africii de Sud a devenit Republica Africa de Sud, iar în 1962 locotenent-colonelul nazist Adolf Eichmann a fost spânzurat în Israel.
– În 1970 seismul din nordul statelor Chile și Perú a provocat o alunecare de teren care a îngropat orașul Yungay, din Perú. Fenomenul natural a omorât peste 47.000 de oameni. În 2009 a murit englezoaica Millvina Dean, ultima supraviețuitoare a naufragiului vasului britanic „RMS Titanic”, plecat de la Southampton spre New York, care s-a scufundat în Oceanul Atlantic la data de 15 aprilie 1912.
– În 2019 a avut loc vizita de stat, pastorală şi ecumenică a Papei Francisc în România, la invitaţia autorităţilor statului român şi a Bisericii Catolice din România. Vizita s-a desfăşurat în perioada 31 mai – 2 iunie, sub genericul „Să mergem împreună!” și la 20 de ani de la vizita istorică a Papei Ioan Paul al II-lea la București. Sanctitatea Sa a vizitat Bucureştiul, Iaşiul, Blajul şi sanctuarul marian de la Şumuleu-Ciuc. Papa Francisc a oficiat pe Câmpia Libertății din Blaj, la 2 iunie, slujba de beatificare a celor şapte episcopi greco-catolici şi martiri ai Bisericii Române Unite (care au acceptat să fie supuși la o dură detenţie și la cruzimi din partea regimului comunist decât să îşi renege apartenența la biserica lor): Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu, care sunt numiţi Fericiţi, fiind sărbătoriți la 2 iunie în fiecare an.
– La 31 mai s-au născut: pictorul italian Alessandro Allori (1535); violonistul şi compozitorul francez Marin Marais (1656); scriitorul german Ludwig Tieck (1773); poetul, eseistul şi jurnalistul american Walt Whitman (1819); pedagogul, memorialistul și omul politic român Onisifor Ghibu (1883); poetul, eseistul și diplomatul francez Saint-John Perse, laureat Nobel (1887); contratenorul englez Alfred Deller (1912); compozitorul român, dirijorul şi pianistul Constantin Silvestri (1913); medicul român Voinea Marinescu (1915); istoricul și profesorul britanico-american Bernard Lewis (1916); cineastul și antropologul francez Jean Rouch, creatorul etnoficțiunii (1917); actriţa italiană de film Alida Valli (1921); sportivul român Mihai Botez, primul campion naţional absolut la gimnastică, părintele judo-ului din România şi primul antrenor român de arte marţiale (1922); Rainier al III-lea, prinț de Monaco din dinastia Grimaldi (1923); sculptorul şi pictorul american Ellsworth Kelly (1923); arhitectul german Frei Otto (1925); compozitorul, criticul muzical, editorul, pedagogul şi folcloristul român de etnie maghiară Aladár Zoltán (1929); actorul, regizorul, scenaristul, producătorul de film, muzicianul și politicianul american Clint Eastwood (1930); actriţa americană Elaine Stewart (1930); fizicianul american John Robert Schrieffer, laureat Nobel (1931); pictorul, gravorul, designerul de tapiţerie şi textile şi ilustratorul de carte român de etnie germană Kaspar Teutsch (1931); dansatorul şi coregraful argentinian Juan Carlos Copes, legendă a tangoului (1931); prozatoarea şi poeta română Adriana Iliescu, istoric şi critic literar (1938); chimista și profesoara română Mihaela Maria Hillebrand (1941); economistul american William Nordhaus, laureat Nobel (1941); criticul şi istoricul de artă român Ioana Vlasiu, fiica sculptorului Ion Vlasiu (1943); muzicianul, compozitorul, producătorul şi cântăreţul american de muzică country Wayne Carson Thompson (1943); regizorul, scenaristul şi actorul german de film Rainer Werner Fassbinder (1945); prozatoarea şi publicista română Adriana Bittel (1946); scriitoarea bielorusă Svetlana Alexievici, laureată Nobel (1948); compozitorul englez John „Bonzo” Bonham, toboșar al formației de muzică rock „Led Zeppelin” (1948); actorul american Tom Berenger (1949); pictorul, graficianul, gravorul, desenatorul, teoreticianul şi muzeograful expert român de origine africană Keita Ibrahima, doctor în muzeologie (1949); solistul vocal, instrumentistul, compozitorul şi poetul român Nicu Alifantis (1954); actrița americană Roma Maffia (1955); actrița, regizoarea și producătoarea americană de televiziune Lea Thompson (1961); exploratorul polar, fotograful şi scriitorul norvegian Børge Ousland, care a traversat pe jos, singur, Antarctica (1962); prozatorul, jurnalistul şi scenaristul român Răsvan Popescu (1962); premierul maghiar Orbán Viktor (1963); actrița americană de film Brooke Shields (1965) și actorul irlandez Colin Farrell (1976).
– În 31 mai au murit: împăratul roman Petronius Maximus (455 d.Hr.); pictorul italian Tintoretto (1594); compozitorul austriac Franz Joseph Haydn (1809); matematicianul francez Evariste Galois, ucis într-un duel (1832); matematicianul și fizicianul englez George Green (1841); doctorița și activista americană de origine engleză Elizabeth Blackwell, prima femeie medic din SUA (1910); prozatorul şi poetul român de origine evreiască M.[ax] Blecher (1938); pictorul, sculptorul şi scenograful rus Vladimir Tatlin (1953); fizicianul român Dragomir Hurmuzescu, fondator al învăţământului electrotehnic din România (1954); poetul şi traducătorul polonez de origine ucraineană Leopold Staff (1957); locotenent-colonelul nazist Adolf Eichmann (1962); geologul român Gheorghe Macovei (1969); biochimistul francez Jacques Monod, laureat al Premiului Nobel (1976); compozitorul şi dirijorul român Filaret Barbu (1984); fizicianul american Leo James Rainwater, laureat Nobel (1986); poetul, eseistul şi traducătorul român Vasile Nicolescu (1990); fizicianul american Raymond Davis, Jr., laureat Nobel (2006); britanica Millvina Dean, ultima supraviețuitoare a naufragiului vasului „RMS Titanic” (2009); sculptorița americană de origine franceză Louise Bourgeois (2010); graficianul român Nicolae Săftoiu, autor al graficii bancnotelor puse în circulaţie de Banca Naţională a României (2017); muzicianul și compozitorul american Roger Kynard „Roky” Erickson, solistul trupei „13th Floor Elevators”, pionier al rock-ului psihedelic (2019) și pictorul şi profesorul român Nicolae Ungar (2019).
Septimiu Cioloboc
