Oameni & Fapte – 31 martie
Publicat de MIRELA ROTAR, 31 martie 2022, 06:00
– Este cea de-a 90-a zi a lui 2022. Au rămas 275 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:04 şi va apune la ora 19:49.
– La 31 martie 1437 izbucnea răscoala țărănească de la Bobâlna, iar în 1778 exploratorul englez James Cook a ajuns pe Insula Vancouver, pe care a revendicat-o în numele Regatului Marii Britanii.
– În ziua de 31 martie 1854 Statele Unite ale Americii şi Japonia au semnat Tratatul de la Kanagawa, act ce a marcat sfârşitul izolării Japoniei, pe care o impuseseră shogunii Tokugawa la începutul veacului al XVII-lea. În 1871 a fost concesionat, în Bucureşti, dreptul de construire și folosire a tramvaielor cu cai, pe timp de 45 de ani, unei societăți belgiene, iar în 1877 guvernanţii României hotărau decretarea mobilizării generale a armatei, din cauza ascuţirii la maximum a crizei politico-militare din Balcani. Urma, pentru poporul nostru, angajarea în Războiul de Independenţă.
– La 31 martie 1889 a fost inaugurat oficial Turnul Eiffel din Paris, edificiu care a devenit un adevărat simbol al capitalei franceze. Turnul, a cărui construcţie a durat doi ani, poartă numele inginerului care l-a proiectat, Gustave Eiffel. Atunci era cea mai înaltă clădire din lume, măsurând puţin peste 300 de metri, însă a fost percepută de o parte a parizienilor ca o rușine.
– În 1893 a avut loc Congresul de constituire a Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România (PSDMR), iar la 31 martie 1917 intra în vigoare, pentru prima dată, ora de vară în SUA, care, tot atunci deveneau stăpâne pe Insulele Virgine din Marea Caraibelor.
– Un cutremur de 6 grade pe scara Richter produs în 1931 a distrus Managua, capitala statului Nicaragua, seism care a provocat moartea a 2.000 de oameni, iar în 31 martie 1938 regele Carol al II-lea al României îşi începea dictatura personală, desfiinţând toate partidele politice şi instituind Consiliul de Coroană, ca organ de stat consultativ, cu caracter permanent, alcătuit din „consilieri regali” numiţi de monarh, cu rang de miniştri de stat.
– În 1967 muzicianul american Jimi Hendrix și-a dat foc la chitară într-un concert la „London’s Astoria Theatre”, fiind apoi spitalizat pentru că și-a ars mâinile, iar în 1995 a avut loc catastrofa aeriană de la Baloteşti, lângă Bucureşti, unde avionul „Airbus A-310” al companiei TAROM, zburând pe ruta Bucureşti – Bruxelles, s-a prăbuşit la puţin timp după decolare. Toţi cei 61 de pasageri aflaţi la bord au murit.
– Începând cu 31 martie 2020, Prinţul Harry al Marii Britanii şi soţia sa, Meghan, s-au retras oficial din rândul membrilor cu rol activ ai Case Regale. La 30 martie, Prinţul Harry şi soţia lui, Meghan, au publicat ultimul lor mesaj online în calitate de membri activi ai Casei Regale britanice, cuplul anunțându-și intenţia de a face un pas înapoi de la îndatoririle lor ca membri ai Casei Regale încă din luna ianuarie. De atunci, ducii de Sussex nu mai au birou la Palatul Buckingham, fiind reprezentaţi de o echipă a fundaţiei lor. Ultimul angajament oficial al prinţului a fost participarea la un serviciu religios prilejuit de ziua Commonwealth of Nations, în 9 martie 2020, la Westminster Abbey din Londra. Ducele îşi menţine rangurile militare de maior, locotenent-comandat şi şef de escadrilă.
– În 31 martie s-au născut: filosoful şi matematicianul francez René Descartes (1596); poetul englez Andrew Marvell (1621); compozitorul austriac Franz Joseph Haydn (1732); publicistul şi scriitorul român Iosif Vulcan (1841); coregraful şi regizorul rus Serghei Pavlovici Diaghilev, impresar al companiei de dans „Ballets Russes” (1872); criticul literar român Dumitru Tomescu (1886); fizicianul australian William Lawrence Bragg, laureat al Premiului Nobel (1890); editorul, eseistul, poetul, publicistul şi traducătorul român Ion Pillat (1891); dirijorul austriac Clemens Krauss (1893); actriţa română Marietta Rareş (1896); filosoful şi logicianul român Anton Dumitriu (1905); fizicianul japonez Sin-Itiro Tomonaga, laureat Nobel (1906); poetul mexican Octavio Paz, laureat al Premiului Nobel (1914); etnologul, folcloristul și profesorul român Gheorghe Pavelescu, apropiat al lui Lucian Blaga (1915); cântăreţul, actorul şi regizorul român de operetă Toni Buiacici (1920); romancierul şi eseistul englez John Fowles (1926); organistul român de origine germană Helmut Plattner (1927); scriitorul şi publicistul român de etnie germană Arnold Hauser (1929); regizorul, scenaristul şi actorul japonez Nagisa Oshima (1932); poetul și eseistul român Nichita Stănescu, laureat al Premiului Herder (1933); fizicianul italian Carlo Rubbia, laureat Nobel (1934); actorul american Richard Chamberlain (1934); scriitorul și istoricul maghiar Adriányi Gábor (1935); pictorul și profesorul român Gheorghe Mocanu (1938); tenorul român Eugen Fânăţeanu (1939); regizorul german Volker Schlöndorff (1939); dramaturgul, scenaristul, regizorul și actorul american Israel Horovitz (1939); actorul român George Paul Avram, interpretul lui Haralamb din serialul de televiziune „Toate pânzele sus”, în regia lui Mircea Mureşan (1940); poeta română Constanţa Buzea (1941); actorul american Christopher Walken (1943); regizorul italian de film Nini [Antonio] Grassia (1944); violonista franceză Claire Bernard (1947); politicianul, afaceristul și vicepreşedintele american Al Gore, laureate Nobel (1948); compozitorul, orchestratorul şi instrumentistul român Adrian Enescu, unul dintre primii promotori ai muzicii electronice din România (1948); actrița română Tamara Crețulescu (1949); soprana română Nelly Miricioiu (1952); cântăreața română de etnie maghiară Éva Kiss (1953); sculptorul, gravorul, desenatorul şi profesorul român Aurel Vlad (1954); istoricul, scriitorul, poetul şi omul politic Valeriu Matei din Republica Moldova (1959); cântărețul român Adrian Pleşca, zis Artanu, fost component al formațiilor pop-rock „Timpuri Noi” și „Partizan” (1961); instrumentistul român de etnie romă Damian Drăghici, interpret de muzică lăutărească veche, transpusă pe ritmuri moderne, cu influenţe de jazz, pop şi rock și fondator al formaţiei „Damian and Brothers” (1970); actorul şi dramaturgul român Mimi Brănescu (1974); actrița americană Kellee Stewart (1976); regizorul român de film Cristian Nemescu (1979); regizoarea chineză, producătoarea de film și scenarista Chloe Zhao (1982) şi compozitorul român Bogdan Popoiag (1982).
– La 31 martie au murit: savantul englez Isaac Newton (1727); scriitorul iluminist şi diplomatul rus de origine română Antioh Cantemir, fiul mezin al domnitorului și savantului Dimitrie Cantemir (1744); pictorul englez John Constable (1837); scriitoarea britanică Charlotte Brontë (1855); medicul român Iuliu Barasch, întemeietorul primului spital de copii din Bucureşti (1863); compozitorul și violonistul polonez Henryk Wieniawski (1880); compozitorul şi dirijorul german Franz Abt (1885); scriitorul german Christian Morgenstern (1914); medicul și bacteriologul german Emil von Behring, laureat Nobel (1917); pictorul român Ion Teodorescu-Sion (1939); chimistul german Hans Fischer, laureat Nobel (1945); ziaristul şi scriitorul ceh de limbă germană Egon Erwin Kisch (1948); chimistul german Friedrich Bergius, care a descoperit procesul de lichefiere a cărbunelui și este laureat Nobel (1949); scriitorul şi publicistul român Alexandru Şahighian (1965); prozatoarea şi autoarea dramatică română Ticu Archip (1965); chimistul român Ilie Matei (1969); pictorul român Marius Bunescu (1971); profesorul și matematicianul român Mendel Haimovici (1973); compozitorul şi muzicologul român Liviu Glodeanu (1978); atletul american Jesse Owens (1980); compozitorul român de muzică uşoară, de scenă şi de film Florentin Delmar (1983); harpistul spaniol Nicanor Zabaleta (1993); soprana română Margareta Fânăţeanu-Dragnea (1993); actorul american Brandon Lee, fiul lui Bruce Lee (1993); muziciana mexicano-americană Selena Quintanilla-Pérez, supranumită „regina muzicii tejano” (1995); poetul și eseistul român Gheorghe Tomozei (1997); astrofizicianul american Lyman Spitzer, părintele spiritual al telescopului spaţial „Hubble” (1997); eseistul şi traducătorul român Mihai Gramatopol (1998); pictorul român Alexandru Cumpăta (2000); fizicianul american Clifford Glenwood Shull, laureat Nobel (2001); poeta română Mariana Marin (2003); regizorul şi scenaristul american Jules Dassin (2008); actrița română Marga Barbu (2009); actorul român de teatru, regizorul, scenaristul şi dramaturgul Ion Lucian (2012); politicianul liberal, avocatul, profesorul, ministrul şi vicecancelarul federal german Hans-Dietrich Genscher (2016); arhitecta britanică de origine irakiană Zaha Hadid, laureată a Premiului Pritzker (2016); romancierul, jurnalistul şi traducătorul maghiar Kertész Imre, laureat al Premiului Nobel (2016); cercetătoarea ugandeză Gita Ramjee, cu cetățenie în Africa de Sud, specialistă în domeniul prevenirii virusului HIV (2020); dramaturgul și poetul rus Leonid [Genrikhovich] Zorin (2020); actorul britanic Andrew Jack, cunoscut mai ales din seria „Star Wars” (2020); trompetistul american de jazz Wallace Roney (2020) și interpretul de muzică populară şi profesorul român Gavriil Prunoiu (2021).
Septimiu Cioloboc
