Oameni & Fapte – 31 octombrie
Publicat de Corina Muntean, 31 octombrie 2019, 06:00
– Este cea de-a 304-a zi a lui 2019. Au mai rămas 61 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:01 şi va apune la ora 17:09.
– Astăzi este „Ziua Arhivelor Naţionale”, deoarece la 31 octombrie 1862 s-a înfiinţat Direcţia Generală a Arhivelor Statului, prin unificarea Arhivelor din cele două Principate Române, Moldova şi Ţara Românească. Este şi „Ziua Reformei în Biserica Luterană”, ce marchează începutul Reformei teologului german Martin Luther, întemeietorul Bisericii Luterano-Protestante, care a afișat la 31 octombrie 1517, pe uşa bisericii din Wittenberg, 95 de teze ce atacau direct papalitatea și prin care nega valoarea tradiţiei sacre a autorităţii papale, punând mai presus autoritatea Sfintei Scripturi.
– Azi marcăm „Ziua Internaţională a Mării Negre” – sărbătorită anual de cele şase ţări riverane (România, Bulgaria, Georgia, Rusia, Turcia şi Ucraina), „Ziua Mondială a Oraşelor” – celebrată, din 2014, pentru a promova urbanizarea sustenabilă și „Ziua Mondială a Economisirii”, sărbătoriă din anul 1925.
– La noapte va fi „Sărbătoarea de Halloween” („Ajunul Tuturor Sfinţilor”). Sărbătoarea religioasă catolică numită „Solemnitatea Tuturor Sfinţilor” se prăznuieşte la 1 noiembrie. Este o sărbătoare laică mai ales pentru copii, populară în SUA şi ţările anglo-saxone. În „Seara Vrăjitoarelor”, copiii mascaţi în personaje „horror” colindă pe la casele oamenilor şi sunt răsplătiţi cu bomboane, covrigi sau nuci, pentru a alunga spiritele rele ale fantomelor. Adulţii se întâlnesc în diverse localuri sau cluburi, care, pentru o noapte, se transformă în adevărate spaţii ale magiei. De la o vreme, „Halloween-ul” se sărbătoreşte şi în România.
– La 31 octombrie 1541 a fost dezvelită, cu mult fast, pictura de pe peretele altarului Capelei Sixtine din Roma, cu tema „Judecăţii de Apoi”, realizată de Michelangelo Buonarroti. Inaugurarea a trezit sentimente contradictorii în rândul celor prezenţi, unii fiind impresionaţi de tabloul apocaliptic, care îl înfăţişează în centru pe Iisus Hristos cu mama sa şi toţi Sfinţii, judecându-i pe morţi, alţii rămânând indignaţi de goliciunea personajelor. Artistul a fost învinuit de imoralitate, obscenitate şi blasfemie, organizându-se chiar o campanie („Campania frunzelor de viţă”) pentru acoperirea „goliciunilor”, acţiune care a avut loc după moartea lui Michelangelo, în 1564. Cu ocazia lucrărilor de restaurare din anii ‘90 ai secolului al XX-lea, aspectul original a fost refăcut în cea mai mare parte.
– În 1871 s-a inaugurat Uzina de gaz aerian de la Filaret, din Bucureşti, iar la 31 octombrie 1920 a apărut Legea privind înfiinţarea Şcolilor Române de Studii Superioare la Paris şi Roma. În Filipine, la 31 octombrie 2011 a fost atins pragul de 7 miliarde de oameni pe Pământ. La naşterea lui Hristos erau în jur de 300 de milioane de oameni. Pragul de un miliard s-a atins în 1804. În ultimii 45 de ani populaţia Terrei a atins succesiv patru praguri: 4 miliarde de locuitori (în 1974), 5 miliarde (în 1987), 6 miliarde (în 1999) şi 7 miliarde (în 2011).
– La 31 octombrie 2015, în peninsula Sinai din Egipt, s-a prăbuşit un avion al companiei ruse „Metrojet”, accident soldat cu 224 de morți. Președintele rus Vladimir Putin a decretat ziua de 1 noiembrie 2015 zi de doliu național, iar administrația aeroportului din Sharm el-Sheikh a precizat că toți pasagerii și membrii echipajului avionului prăbușit, un „Airbus A 321-200”, erau cetățeni ruşi.
– La 31 octombrie s-au născut: compozitorul francez Philippe de Vitry (1291); pictorul olandez Jan Vermeer (1632); pictorul şi gravorul japonez Katsushika Hokusai (1760); poetul romantic englez John Keats (1795); matematicianul german Karl Weierstrass (1815); chimistul german Adolf von Baeyer, care a realizat sinteza acidului barbituric (1835); scriitorul, criticul şi istoricul literar român Eugen Lovinescu (1881); dirijorul portughez Pedro de Freitas Branco (1896); jurnalistul, poetul și traducătorul brazilian Carlos Drummond de Andrade (1902); poetul şi ziaristul român Ilariu Dobridor (1908); pictoriţa română Coca Meţianu (1910); fotograful australian Helmut Newton, unul dintre pionierii fotografiei mondiale (1920); scriitorul britanic Dick Francis (1920); filosoful român Henri Wald (1920); regele cambodgian Norodom Sihanouk, părintele independenţei Cambodgiei (1922); matematicianul şi chimistul britanic John A. Pople, laureat al Premiului Nobel (1925); pictorul şi graficianul român Dan Hatmanu (1926); actorul şi scenaristul italian de film Bud Spencer, numele de scenă a lui Carlo Pedersoli (1929); criticul literar și de artă, curatorul și profesorul francez Serge Fauchereau (1939); politicianul creştin-democrat flamand Herman Van Rompuy, primul preşedinte permanent al Consiliului Uniunii Europene şi fost premier al Belgiei (1947); comicul și actorul canadian John Candy (1950); ziaristul, analistul politic şi omul de afaceri român Bogdan Chirieac (1961); regizorul, producătorul şi scenaristul neo-zeelandez Peter Jackson (1961) şi actorul american, regizorul și scenaristul Rob Schneider (1963).
– În 31 octombrie au murit: compozitorul italian Francesco Maria Veracini (1768); medicul, tipograful şi editorul român Constantin Caracaş (1828); actorul şi regizorul francez de film Max Linder (1925); magicianul, actorul și producătorul american de film de origine evreo-maghiară Harry Houdini (1926); psihanalistul, scriitorul și terapeutul austriac Otto Rank (1939); regizorul german de teatru Max Reinhardt (1943); scriitorul, dramaturgul, poetul și traducătorul român Petre Dulfu (1953); filosoful român Mircea Florian (1960); memorialistul, publicistul, pedagogul şi omul politic român Onisifor Ghibu (1972); politiciana indiană Indira Gandhi, fost prim-ministru al Indiei (asasinată în 1984); compozitorul elveţian Conrad Beck (1989); regizorul italian de film Federico Fellini (1993); economistul, statisticianul, matematicianul şi pedagogul american de origine română Nicholas Georgescu-Roengen, părintele teoriei bioeconomice (1994); compozitorul, dirijorul şi pianistul britanic Alan Bush (1995); regizorul, scenaristul şi actorul francez de film Marcel Carné (1996); actorul italian de film Raf Vallone (2002); jurnalista română Mihaela Cristea (2005); instrumentistul, dirijorul şi compozitorul român de muzică uşoară Dan Beizadea (2006); poetul, traducătorul, epigramistul şi ziaristul român Gheorghe Mincă (2012); poetul român Grișa Gherghei (2014); sculptorul italian Silvio Gazzaniga, care a realizat trofeul Cupei Mondiale la fotbal (2016) şi actorul rus Vladimir Zeldin, care a deţinut titlul de „cel mai bătrân actor din lume în activitate” (2016).
Septimiu Cioloboc
