Oameni & Fapte – 4 august

Publicat de MIRELA ROTAR, 4 august 2020, 06:00

– Este cea de-a 217-a zi a lui 2020. Au rămas 149 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:06 şi va apune la ora 20:48.

– În 4 august 1532 era proclamată unirea Ducatului de Bretania cu Regatul Franței, însă ea va deveni oficială în 1547, iar în 1578 a avut loc Bătălia de la Al-Kaar al Kabir (Maroc), dintre portughezi și maurii din Fez, luptă în cursul căreia regele Portugaliei a fost ucis. Profitând de acest fapt, Spania va ocupa Portugalia, în 1580, anexând și imperiul colonial al acesteia. Ocupaţia spaniolă a durat până în anul 1640.

– La 4 august 1693 monahul francez Dom Pérignon a inventat şampania, degustând spuma unei băuturi produse de el, din vinul foarte acid de Champagne (o regiune din nordul Franţei), băutură care va deveni foarte cunoscută şi-i va purta numele. În 1704 englezii cucereau Gibraltarul, în timpul Războiului Spaniol de Succesiune, astfel că, în 1713, Tratatul de la Utrecht (oraş în Olanda) le va recunoaşte posesiunea.

– În 4 august 1782 compozitorul austriac Wolfgang Amadeus Mozart s-a căsătorit, la Viena, cu Constanze Weber, iar în anul 1789 a fost abolit sistemul feudal francez. În 1851 David Livingstone, medic, misionar și explorator scoţian, ajungea pe cursul superior al fluviului Zambezi, organizându-și (în așezarea Seshéké) o bază pentru călătoria ce plănuia să o întreprindă şi pe care o va începe în 1853. La 4 august 1862, în acţiunea de unificare administrativă, domnitorul român Alexandru Ioan Cuza a semnat decretele privind contopirea Direcţiei Statistice a Moldovei cu Oficiul Statistic din Bucureşti, numindu-l pe Dionisie Pop-Marţian ca director al Oficiului Statistic pentru Principatele Unite.

– În 4 august 1892 americanca Lizzie Borden a găsit cadavrele mutilate ale tatălui și mamei ei vitrege în casa lor din Massachusetts, faptă care a dus la unul din cele mai faimoase procese de crimă din Statele Unite ale Americii. Fiica omului de afaceri, Lizzie Borden, a fost arestată și acuzată, dar a fost pusă în libertate din lipsă de probe. Moșia afaceristului a fost evaluată, în momentul morţii sale, la 300.000 de dolari (aproape 8 milioane astăzi).

– În 1914 a început Primul Război Mondial: Germania a invadat Belgia, iar, ca răspuns, Marea Britanie a declarat război Germaniei, în vreme ce Statele Unite ale Americii își proclamau neutralitatea.

– La 4 august 1916 s-a semnat, la Bucureşti, Tratatul de alianţă între România, pe de-o parte, şi Rusia, Franţa, Marea Britanie şi Italia, pe de altă parte, pentru intrarea ţării noastre în război de partea Antantei, iar în 1919 Armata Română intra victorioasă în Budapesta, faptă care a dus la sfârșitul regimului bolşevic instaurat de Kun Béla în Ungaria.

– În 1948 a apărut Decretul-lege nr. 177 privind cultele religioase din România, act prin care se reitera libertatea credinţei religioase şi a practicării cultelor, cu excepţia celor interzise, dar se sublinia obligaţia respectării întocmai a legilor statului, iar în noaptea de 4/5 august 1958 scriitorul român Vasile Voiculescu a fost arestat de Securitate împreună cu alţi 15 intelectuali care participaseră la reuniunile mişcării „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim din Bucureşti, grupare spirituală neagreată de regimul comunist şi care reunea mari intelectuali creştini-ortodocşi din acea vreme.

– Pe 4 august 1984, la fix un an după ce a venit la putere în Republica Volta Superioară, președintele Thomas Sankara a schimbat numele ţării africane în Burkina Faso. În anul 2005 s-a înfiinţat Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, iar la 4 august 2007 NASA a lansat în spaţiul cosmic sonda „Phoenix Mars Lander”, care ulterior a găsit dovezi ale existenței apei pe planeta Marte.

– În 4 august s-au născut: poetul romantic englez Percy Bysshe Shelley (1792); matematicianul irlandez William Hamilton (1805); pictorul, tipograful, editorul, scriitorul, traducătorul şi profesorul român Constantin Lecca (1807); logicianul și filosoful englez John Venn (1834); istoricul, teologul greco-catolic, publicistul şi oratorul român Augustin Bunea (1857); scriitorul norvegian Knut Hamsun, laureat al Premiului Nobel (1859); matematicianul român Simion Sanielevici (1870); cântăreţul, actorul şi compozitorul scoţian Sir Harry Lauder (1870); istoricul şi omul politic român Ion I. Nistor (1876); ziaristul şi scriitorul maghiar Balázs Béla (1884); psihologul român Vasile Pavelcu (1900); muzicianul american de jazz Louis Armstrong (1901); compozitorul român de origine maghiară Trózner József (1904); romancierul și dramaturgul polonez Witold Marian Gombrowicz (1904); prozatoarea şi autoarea dramatică română Sidonia Drăguşanu (1908); compozitorul american William H. Schuman (1910); pictoriţa română Hedda Sterne (1910); diplomatul suedez Raoul Wallenberg, care a salvat mii de evrei de lagărele de concentrare din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (1912); jurnalista şi autoarea americană Helen Thomas (1920); istoricul și omul politic maghiar Szabad György, care a supraviețuit Holocaustului (1924); matematicianul și profesorul român Romulus Cristescu (1928);

criticul, istoricul literar şi editorul român Nicolae Ciobanu (1931); actorul român Dorin Varga (1935); creatoarea italiană de modă Laura Biagiotti, supranumită „Regina caşmirului” (1943); actorul, scenaristul şi producătorul american Richard Belzer (1944); actrița română Cezara Dafinescu (1948); dirijorul de cor, compozitorul și profesorul român Valentin Gruescu (1953) și fostul preşedinte american Barack Obama, laureat Nobel (1961).

– În 4 august au murit: navigatorul spaniol Juan Sebastián Elcano (1526); scriitorul danez Hans Christian Andersen, ale cărui poveşti sunt capodopere ale literaturii pentru copii (1875); revoluționarul român, pedagogul şi fizicianul Ștefan Micle (1879); inventatorul şi inginerul francez de origine valonă Jean Joseph Étienne Lenoir, care a patentat primul motor funcţional cu ardere internă (1900); pictorul rus Isaac Levitan (1900); chimistul austriac Carl Auer von Welsbach, inventatorul sitei incandescente pentru lămpile cu gaz care-i poartă numele (1929); pictorul român, desenatorul, graficianul şi criticul de artă Francisc Șirato (1953); geologul român Ştefan Ghika-Budeşti (1959); episcopul român greco-catolic Ioan Bălan, deținut politic (1959); medicul român Maximilian Popper (1960); regizorul francez de film Maurice Tourneur (1961); medicul şi psihofiziologul român Victor Anastasiu (1972); dirijorul, compozitorul, profesorul şi criticul muzical român Vasile Ijac (1976); actorul american de film Melvyn Douglas (1981); franţuzoaica Jeanne Calment, cel mai logeviv om din lume, în vârstă de 122 ani și 164 de zile (1997); criticul român de teatru Victor Parhon (2000); soprana română Valentina Crețoiu (2003) şi cântăreaţa română de muzică populară Florica Ungur (2011).

Septimiu Cioloboc