Oameni & Fapte – 4 februarie
Publicat de Corina Muntean, 4 februarie 2022, 06:00
– Este cea de-a 35-a zi a lui 2022. Au mai rămas 330 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:42 şi va apune la ora 17:30.
– Astăzi este „Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului” marcată pentru conştientizarea cancerului în rândul populaţiei şi pentru accesul egal al tuturor pacienţilor la cele mai noi terapii împotriva cancerului.
– Este „Ziua Internațională a Fraternității Umane”, instituită de Organizația Națiunilor Unite la 21 decembrie 2020, prin Rezoluţia 75/200, în scopul promovării dialogului interreligios şi intercultural. Rezoluţia marchează aniversarea semnării Documentului despre fraternitatea umană pentru pacea mondială şi convieţuirea comună de către Papa Francisc împreună cu Marele Imam de Al-Azhar, Şeicul Ahmad Al-Tayyeb (4 februarie 2019), în timpul călătoriei apostolice a Papei Francisc în Emiratele Arabe Unite (în perioada 3-5 februarie 2019). Ziua este marcată în contextul „Săptămânii armoniei interconfesionale”, un eveniment anual organizat din 2011 la nivel mondial, sub auspiciile ONU, în prima săptămână din luna februarie.
– Astăzi marcăm și Ziua Naţională a Republicii Sri Lanka (fostă Ceylon), unde se sărbătoreşte proclamarea independenţei din 1948.
– La 4 februarie 1769 s-a introdus în Marea Britanie pedeapsa cu moartea pentru distrugerea instalațiilor industriale, iar în 1789 generalul și omul politic american George Washington devenea cel dintâi președinte al SUA. În 1834 s-a înfiinţat Muzeul de Istorie Naturală din Iaşi, primul muzeu de acest gen înfiinţat în Principatele Române, iar la 4 februarie 1861 statele americane Carolina de Sud, Mississippi, Florida, Alabama, Louisiana, Georgia și Texas au proclamat secesiunea și au creat, la Montgomery, în Alabama, „Confederația Statelor din Sud”, căreia i s-au alăturat, ulterior, Virginia, Tennessee, Carolina de Nord şi Arkansas.
– În 1925 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât înfiinţarea Patriarhiei Ortodoxe Române, iar în anul 1927, compania americană de film Warner Brothers a lansat filmul „The Jazz Singer” („Cântăreţul de Jazz”) – prima peliculă sonoră din istoria filmului. „The Jazz Singer” a fost prezentat la New York, cu ajutorul unui disc cu diametrul de 400 milimetri ce conţinea câteva dialoguri şi muzică, avându-l în rol principal pe actorul Al Jolson. Amplificarea sunetului în sală s-a făcut cu ajutorul unei instalaţii de sunet cu tuburi electronice cu difuzoare (practic un amplificator).
– La 4 februarie 1934 echipajul românesc de bob, alcătuit din Alexandru Frim şi Vasile Dumitrescu, a cucerit medalia de aur la Campionatul Mondial de bob de la Engelberg (din Elveţia), iar în zilele de 4 și 5 februarie 1946 Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii au recunoscut guvernul condus de Dr. Petru Groza şi au reluat legăturile diplomatice cu România.
– În 1948 s-a semnat cel dintâi Tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între România şi URSS, pe timp de 20 de ani, iar la 4 februarie 1967 a început construcţia primei autostrăzi din România, autostrada Bucureşti – Piteşti, dată în folosinţă în 1973, cu noi segmente adăugate în anii 2007, 2010 şi 2011.
– Puternicul cutremur de pământ din Guatemala, produs în anul 1976, cu o magnitudine de 7,5 grade pe scara Richter, s-a soldat cu 22.778 de victime. Un alt seism a avut loc pe 4 februarie 1998 în nord-estul Afganistanului, cutremur de 6,1 grade pe scara Richter, care a omorât peste 5.000 de oameni.
– La 4 februarie 2004 studentul şi programatorul american Mark Zuckerberg fonda reţeaua de socializare Facebook, oferind posibilitatea utilizatorilor de a contacta persoane apropiate, dar şi încă necunoscute. În 2013 Facebook atingea cifra de 1 miliard de utilizatori lunari în întreaga lume.
– În 4 februarie s-au născut: scriitorul francez Pierre de Marivaux (1688); dramaturgul englez George Lillo (1693); generalul polonez Tadeusz Kościuszko, erou al luptei pentru independență națională în Polonia, SUA, Lituania și Belarus (1746); poetul, dramaturgul, romancierul, oratorul şi omul politic portughez Almeida Garrett (1799); poetul român Vasile Cârlova (1809); muzicologul francez Jules Combarieu (1859); pictorul român Octav Bancilă (1872); compozitorul, pianistul, criticul muzical şi pedagogul român de origine cehă Theodor Fuchs (1873); pictorul şi decoratorul francez Fernand Léger, unul dintre promotorii cubismului (1881); medicul veterinar român Mihail Fălcoianu (1884); pictorul şi graficianul român Horaţiu Dumitriu (1890); diplomatul şi omul politic ţărănist român Constantin Vişoianu (1897); poetul și scenaristul francez Jacques Prévert (1900); aviatorul american Charles A. Lindberg, care a realizat primul zbor fără escală deasupra Oceanului Atlantic (1902); romancierul şi ziaristul american Mackinlay Kantor (1904); biochimistul şi biologul român Eugen Macovschi (1906); astronomul american Clyde W. Tombaugh, care a descoperit planeta Pluto (1906); scenografa română Natalia Bragalia (1906); economistul, matematicianul, statisticianul şi pedagogul american de origine română Nicholas Georgescu-Roegen (1906); poetul şi prozatorul român Ladmiss N. Andreescu (1907); compozitorul, pedagogul şi dirijorul român Alfred Mendelsohn (1910); comicul britanic Norman Wisdom (1915); scenografa română Doris Jurgea (1921); actorul american de origine canadiană Conrad Bain (1923); economistul şi juristul român Vasile Stănescu (1925); scriitorul american Russell [Conwell] Hoban (1925); politiciana argentiniană Isabel Martínez de Perón, prima femeie președinte al Argentinei (1931); pictorul român Constantin Piliuță (1929); lingvista română Mioara Avram (1932); regizorul român de teatru Emil Mandric (1937); regizorul american de film, scenaristul, producătorul, compozitorul, scriitorul şi actorul George A. Romero (1940); artistul plastic român Ioan Deac Bistriţa (1940); actorul român Şerban Cantacuzino (1941); actriţa română Violeta Popescu (1941); informaticianul american Ken [Kenneth Lane] Thompson, care a inventat limbajul de programare B, precedesor al limbajului C (1943); regizorul român de teatru, actorul şi scriitorul Aureliu Manea (1945); informaticianul și profesorul român Radu Popescu-Zeletin (1947); cântăreţul american de muzică rock, compozitorul şi textierul Alice Cooper (1948); editoarea, poeta şi traducătoarea română Denisa Comănescu (1954); ceramistul român Vasile Lihor-Laza (1954); artista decoratoare română Adriana Popescu (1954); politiciana română Monica Macovei (1959); actorul român Radu Amzulescu (1959); actrița și cântăreața australiană Natalie Imbruglia (1975); interpreta română de muzică uşoară Carmen Trandafir (1975) şi gimnasta americană Carly Patterson (1988).
– La 4 februarie au murit: împăratul roman Septimius Severus, fondator al dinastiei Severilor (211 d.Hr.); arhitectul francez neoclasicist Étienne-Louis Boullée (1799); poetul român Costache Conachi (1849); scriitorul german Carl Hauptmann (1921); fizicianul olandez Antoon Hendrik Lorentz, laureat Nobel (1928); matematicianul român David Emmanuel (1941); profesorul român Vasile Tarnavschi, unul dintre teologii de seamă ai Ortodoxiei române, specializat în Vechiul Testament (1945); generalul român Paul Angelescu, comandant al „Diviziei de Oțel” în luptele de la Mărășești, din Primul Război Mondial (1949); pictorul şi graficianul român Aurel Jiquidi (1962); flautistul, dirijorul, compozitorul şi profesorul român Vasile Jianu, fondator al şcolii moderne de flaut (1968); matematicianul şi fizicianul indian Satyendra Nath Bose, care a pus bazele statisticii Bose-Einstein şi ale Condensatului Bose-Einstein (1974); compozitorul român Mihail Andricu (1974); cântăreaţa americană Karen Carpenter, membră, alături de Richard Carpenter, a formației „The Carpenters” (1983); operatorul, regizorul şi producătorul român Eftimie Vasilescu, pionier al filmului românesc documentar şi de ficţiune (1986); poetul, eseistul şi publicistul român Al.[exandru] Căprariu (1988); actrița română Marietta Rareș (1993); interpreta română de muzică uşoară Dorina Drăghici (1994); scriitoarea americană Patricia Highsmith, autoare de romane poliţiste şi ecranizări (1995); compozitorul, matematicianul şi arhitectul francez de origine greacă Iannis Xenakis (2001); disidentul anticomunist român Vasile Paraschiv (2011); scenaristul şi producătorul australian de televiziune Andrew Wight (2012); cineastul american Michael deGruy (2012); cântăreaţa şi compozitoarea cubaneză Celina González (2015); actrița română de teatru Dana Tomiţă (2016) și poetul şi jurnalistul român George Stanca (2019).
Septimiu Cioloboc
