Oameni & Fapte – 4 ianuarie

– Este cea de-a 4-a zi a lui 2023. Au mai rămas 361 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 8:06 şi va apune la ora 16:48.

– Azi este „Ziua Mondială Braille”, celebrând naşterea pedagogului francez Louis Braille, inventatorul alfabetului cu puncte în relief pentru persoane cu deficienţe de vedere. În 1878, cu ocazia unui congres internaţional organizat la Paris, alfabetul Braille era adoptat oficial ca metodă de învăţare a cititului pentru copiii nevăzători. Azi este „Ziua Mondială a Compoziţiei Şahiste” şi Ziua Naţională a Uniunii Myanmar, țară în care se sărbătoreşte proclamarea independenţei din 1948, faţă de Marea Britanie.

– La 4 ianuarie 46 î.Hr. trupele generalului roman Iulius Cezar s-au încleştat cu armata republicană condusă de fostul său susținător, Titus Labienus, în bătălia de la Ruspina (azi în Tunisia). Rezultatul luptei a fost neconcludent, deşi Cezar a pierdut circa o treime din forțele sale. În 1835 ziarul britanic „Bells Life” publica prima rublică de șah din lume, iar în 1847 apărea, la Blaj (până la 28 aprilie 1848), cea dintâi gazetă tipărită în Transilvania, în întregime cu caractere latine: „Organul luminării”, publicaţie săptămânală, cu profil filologic, politic şi literar, editată din iniţiativa şi sub conducerea lui Timotei Cipariu. În 1854 căpitanul vasului HMS „Samarang”, britanicul William McDonald, a descoperit arhipelagul nelocuit din Oceanul Antarctic, între Antarctida și Madagascar, cunoscut mai apoi ca Insulele McDonald, după numele său, iar în 1880 britanicul Edward Whymper devenea primul alpinist care a escaladat Vârful Chimborazo din Ecuador (de 6.267 de metri), unul dintre cele mai impozante vârfuri ale Anziilor Cordilieri.

– În 1896 avea loc, la Bucureşti, un miting de solidaritate cu lupta românilor transilvăneni şi tot atunci Utah devenea cel de-al 45-lea stat american. În 1914 s-a format, la Bucureşti, guvernul liberal al lui Ion I. C. Brătianu, care avea să conducă România până în anul 1919, cu o întrerupere, în perioada martie-noiembrie 1918. La 4 ianuarie 1926 Parlamentul României a ratificat hotărârea Consiliului de Coroană privind aprobarea renunţării principelui Carol al II-lea la tronul României („Actul de la 4 ianuarie”) şi recunoaşterea prinţului Mihai (pe atunci în vârstă de numai 4 ani) ca principe moştenitor al tronului. Pe timpul cât Mihai a fost minor s-a instituit o Regenţă, alcătuită din patriarhul Miron Cristea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Gheorghe Buzdugan, şi principele Nicolae, fratele lui Carol al II-lea.

– În 1947 apărea, la Hamburg, primul număr al prestigioasei reviste germane „Der Spiegel”, avându-l ca director pe Rudolf Augstein, iar în 1969 intra în vigoare Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, adoptată la sesiunea a 20-a a Adunării Generale a ONU, din decembrie 1965. În 1990 a luat fiinţă Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România, forum tutelar al minorității cehe și slovace din ţara noastră. În 1999 s-a desfăşurat greva minerilor din Valea Jiului, unde circa 15.000 de ortaci de la Compania Naţională a Huilei cereau mărirea salariilor şi renunţarea la programul de închidere a minelor nerentabile, ameninţând că vin la Bucureşti, dacă revendicările lor nu vor fi satisfăcute. Iniţial, Guvernul Radu Vasile a refuzat negocierile, însă apoi a acceptat dialogul cu minerii, faptă care a avut loc la Mănăstirea Cozia, între 22-23 ianuarie. Negocierile
s-au încheiat cu „Pacea de la Cozia”, un acord în care Guvernul convenea respectarea revendicărilor minerilor, neînchiderea minelor Dâlja şi Bărbăteni şi neînceperea urmăririi penale împotriva liderilor ortacilor.

– În anul 2004 vehiculul spaţial american „Spirit”, denumit oficial „Mars Exploration Rover”, a aterizat cu succes pe planeta Marte, iar în anul 2006 premierul israelian Ariel Sharon suferea un masiv atac cerebral, urmat de hemoragii puternice. Operat de trei ori, el a fost plasat de medici în comă profundă, pentru a-i proteja creierul de alte leziuni, însă fostul premier a murit la 11 ianuarie 2014, din cauza unei insuficienţe renale. În 2010 s-a inaugurat oficial cea mai înaltă clădire din lume, zgârie-norii „Burj Khalifa” din Dubai (Emiratele Arabe Unite), având înălțimea de 828 de metri.

– La 4 ianuarie s-au născut: fizicianul, matematicianul și astronomul englez Isaac Newton (1643); compozitorul italian Giovanni Battista Pergolesi (1710); lingvistul, filologul şi folcloristul german Jacob Grimm, fondator, împreună cu fratele său Wilhelm, al germanisticii, ca ştiinţă a limbii şi mitologiei germane (1785); dramaturgul şi diplomatul rus Aleksandr Griboedov (1795); pedagogul francez Louis Braille, inventatorul alfabetului de scriere/citire pentru nevăzători, care-i poartă numele, Braille (1809); foneticianul britanic Sir Isaac Pitman, care a inventat primul sistem de stenografie din lume aplicat cu succes (1813); chimistul și mineralogul român Petru Poni (1841); desenatorul, regizorul şi producătorul francez de film Émile Cohl, pionier al filmului de animaţie (1857); compozitorul ceh Josef Suk (1874); lingvistul, filologul, istoricul literar şi memorialistul român Sextil Pușcariu (1877); prozatoarea, traducătoarea şi autoarea dramatică română Ticu Archip (1891); prozatorul român I.[on] Dongorozi, autor de manuale şcolare, în colaborare cu Simion Mehedinţi (1894); chimistul român Eugen I. Angelescu (1896); juristul şi diplomatul român Vespasian V. Pella (1897); lingvistul şi folcloristul român Emil Petrovici (1899);

regizorul, scenaristul şi producătorul american de film Robert Parrish (1916); actorul, regizorul, dramaturgul, scenaristul, poetul şi compozitorul francez Robert Lamoureux (1920); artista păpuşară, regizoarea și profesoara română Margareta Niculescu (1926); poeta, prozatoarea şi traducătoarea română Nora Iuga (1931); regizorul, scenaristul, producătorul şi actorul spaniol de film Carlos Saura (1932); poeta și traducătoarea română Nora Iuga (1933); mezzo-soprana americană Grace Bumbry (1937); fizicianul britanic Brian Josephson, laureat Nobel (1940); scriitorul francez de limbă chineză Gao Xingjian, laureal Nobel (1940); chitaristul englez de jazz şi compozitorul John McLaughlin (1942); pianista şi profesoara română Krimhilda Cristescu (1942); prozatorul, eseistul, poetul, criticul literar, traducătorul și matematicianul român de etnie maghiară Mandics György, cercetător de science fiction (1943); poetul român, publicistul, filologul și profesorul Eugen Bunaru (1945); solistul vocal şi compozitorul român de muzică uşoară Mihai Constantinescu (1946); muzicianul și compozitorul britanic Mark David Hollis, solistul trupei britanice „Talk Talk” (1955); poetul şi muzicianul german Till Lindemann, solist al formației germane „Rammstein” (1963); psihologul, neurologul şi profesoara norvegiană May-Britt Moser, laureată a Premiului Nobel (1963); poetul, autorul dramatic, actorul, muzicianul, artistul plastic şi jurnalistul român Cătălin Neghină (1965); pianistul rus Boris Berezovski (1969); actriţa, scenarista, regizoarea şi scriitoarea română Lia Bugnar (1969) și alpinistul și medicul stomatolog român Horia Colibășanu, singurul român care a cucerit vârfurile Annapurna, K2 și Dhaulagiri, din Top 5 munți mortali ai lumii (1977).

– În 4 ianuarie au murit: arhitectul francez Jacques Ange Gabriel, prim arhitect al regelui Ludovic al XV-lea (1782); filosoful german Moses Mendelssohn (1786); afaceristul american Cornelius Vanderbilt (1877); pictorul german Anselm Feuerbach (1880); pictorul german Anton von Werner (1915); prozatorul şi dramaturgul spaniol Pérez Galdós Benito (1920); scriitorul german Konrad Weiss (1940); filozoful și scriitorul francez Henri Bergson, laureat Nobel (1941); poeta şi publicista română Elena Farago (1954); compozitorul rus Alexandr Grecianinov (1956); filozoful și scriitorul francez Albert Camus, câştigător al Premiului Nobel (1960); fizicianul austriac Erwin Schrödinger, laureat Nobel (1961); poetul, dramaturgul, criticul literar şi editorul englez de origine americană T.[homas] S.[tearns] Eliot, laureat Nobel (1965); actorul român şi animatorul de teatru Mişu Fotino, fondator al Teatrului de Stat din Braşov (1970); actorul, regizorul, profesorul şi scriitorul român Ştefan Braborescu (1971); compozitorul şi dirijorul român Gherase Dendrino (1973);

scriitorul, medicul și pictorul italian Carlo Levi (1975); poetul şi prozatorul român de naționalitate maghiară Horváth István, autor de literatură pentru copii (1977); omul politic ţărănist şi diplomatul român Constantin Vişoianu (1994); istoricul, ziaristul şi scriitorul suedez Arvid Fredborg (1996); compozitorul român de muzică ușoară Vasile Veselovski (1998); cineastul italian Carlo Ludovico Bragaglia, realizator în special de comedii (1998); pictorul spaniol José Vela Zanetti (1999); poetul canadian de origine română Irving Peter Layton (2006); profesorul, ziaristul şi scriitorul român Dumitru Titus Popa (2011); cântăreţul şi compozitorul scoţian Gerry Rafferty (2011); fotografa şi jurnalista americană Eve Arnold (2012); actorul german Thomas Holtzmann (2013); actorul american Tony Lip (2013); compozitorul şi cântăreţul american Sammy Johns (2013); regizorul francez de film René Vautier (2015); compozitorul, chitaristul şi cântăreţul italian Pino Daniele (2015); artista plastică română Doina Simionescu (2016); comediantul francez de origine marocană Michel Galabru (2016); dirijorul francez Georges Prêtre (2017); scriitorul israelian de origine română Aharon Appelfeld, care a supraviețuit Holocaustului din Bucovina și Transnistria (2018); flautistul, solistul şi compozitorul britanic Ray Thomas, unul dintre fondatorii formaţiei rock „The Moody Blues” (2018); balerina română Mariana Popa (2021); fizicianul olandez Martinus Justinus Godefriedus Veltman, laureat Nobel (2021); actriţa americană Tanya Roberts (2021) și meşterul popular român, cioplitor în lemn, Toader Bârsan, unul dintre cei mai cunoscuți făuritori de porți maramureșene din lemn (2022).

Septimiu Cioloboc