Oameni & Fapte – 4 mai
Publicat de MIRELA ROTAR, 4 mai 2018, 06:00 / actualizat: 4 mai 2018, 9:48
– Este cea de-a 124-a zi a lui 2018. Au rămas 241 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:03 şi va apune la ora 20:35.
– Azi în România este „Ziua Naţională a Inimii”, sărbătorită anual din 1997, la iniţiativa Academiei de Ştiinţe Medicale.
– La 4 mai 1555 a apărut cea dintâi ediție a „Profețiilor” lui Nostradamus, cu primele 353 de versete, iar în 1646 s-a publicat, la Iași, „Cartea românească de învățătură de la pravilele împărătești și de la alte giudețe”, primul cod de legi tipărit în limba română şi unul dintre cele dintâi coduri de legi apărute într-o limbă naţională din Europa. La 4 mai 1675 regele Charles al II-lea al Angliei ordona construirea „Observatorului Regal” din Greenwich, iar în anul 1814 împăratul francez Napoleon I Bonaparte era exilat pe Insula Elba şi tot atunci regele Ferdinand al VII-lea al Spaniei semna Decretul din 4 mai, prin care a reintrodus Inchiziţia şi a întors Spania la absolutism.
– În 1904 a început construcția Canalului Panama, iar inginerul James Royce și Sir Charles Stewart Rolls au pus, în Anglia, bazele companiei britanice „Rolls-Royce”, producătoare de maşini „de excelență”. Tot la 4 mai 1904 s-a înființat echipa germană de fotbal Schalke 04 Gelsenkirchen, iar în 1919 s-a declanşat „Mişcarea 4 Mai”, prima mare mişcare studenţească din istoria Chinei. Studenţii au demonstrat în Piaţa Tiananmen din Beijing, protestând împotriva Tratatului de la Versailles prin care se transferau Japoniei teritorii chineze.
– La 4 mai 1927 s-a înfiinţat Institutul de Cercetări şi Staţiuni Agronomice din România, astăzi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești”, iar în 1931 s-a constituit, la Bucureşti, Partidul Evreiesc din România, având drept scop promovarea intereselor populaţiei evreieşti şi conservarea fiinţei sale naţionale. În 1932 gangsterul american Al Capone a fost transferat la închisoarea federală din Atlanta (statul Georgia) ca să își ispășească cei 11 ani de închisoare pentru evaziune fiscală.
– La 4 mai 1949 s-a semnat acordul americano-sovietic (Jessup-Malik), care a pus capăt blocadei Berlinului şi tot atunci avionul cu care echipa italiană de fotbal AC Torino se întorcea de la Lisabona s-a lovit de zidurile Bisericii din Superga, de lângă Torino, omorând toţi cei 31 de pasageri. AC Torino era considerată la vreamea aceea cea mai bună echipă din Italia.
– Pe 4 mai 1959 avea loc, la Los Angeles, prima ceremonie de decernare a Premiilor Grammy, prezentată de Academia Naţională a Artelor şi Ştiinţelor de Înregistrări a SUA pentru realizări deosebite în domeniul înregistrărilor muzicale. Ceremonia (desfăşurată, de obicei, anual în luna februarie) este echivalentul Premiilor Oscar pentru industria filmului. În 1965, s-a constituit Teatrul pentru Copii „Ion Creangă” din Bucureşti, iar la data de 4 mai 1979 politiciana conservatoare britanică Margareth Thatcher a câştigat alegerile, devenind prima femeie prim-ministru din istoria Marii Britanii.
– La 4 mai 1997 Papa Ioan-Paul al II-lea îl beatifica pe spaniolul Cefelino Giménez Malla, cunoscut sub numele de „El Pelé”, primul țigan martir din istoria Bisericii Romano Catolice, iar în anul 2002 NASA a lansat satelitul de cercetare „Aqua” (EOS PM-1) pentru a explora rolul apei în ecosistemul complex al planetei noastre. În 4 mai 2003 a fost dezvelit, la Tîrgu-Mureș, primul monument din România dedicat victimelor Holocaustului. Operă a sculptorului Izsák Márton, monumentul a fost realizat în 1947, în memoria victimelor exterminării naziste din Transilvania de Nord, dintre care circa 6.000 proveneau din Tîrgu-Mureş.
– La 4 mai s-au născut: constructorul italian de instrumente muzicale Bartolomeo Cristofori, inventatorul pianului (1655); matematicianul, fizicianul, politicianul și navigatorul francez Jean-Charles de Borda (1733); pictorul şi desenatorul francez François Gérard (1770); filosoful, psihologul și pedagogul german Johann Friedrich Herbart (1776); biologul britanic Sir Thomas Henry Huxley (1825); exploratorul englez John Hanning Speke, cel care a descoperit lacurile Tanganyika şi Victoria (1827); premierul, juristul şi publicistul român Theodor G. Rosetti (1837); chirurgul român Constantin Dimitrescu-Severeanu (1840); scriitorul și folcloristul român Theodor D. Speranția (1856); inginerul american Frank Conrad, specialist în radiofonie (1874); filosoful, sociologul, diplomatul şi omul politic liberal român Dumitru Drăghicescu (1875); baritonul român Aurel Costescu-Duca (1888); industriașul și sportivul german Fritz von Opel, fondatorul companiei de automobile „Opel” (1899); scriitorul francez Maxence Van Der Meersch, laureat al Premiului Goncourt (1907); compozitorul și dirijorul român Mircea Basarab (1921); prozatorul şi traducătorul român Vlad Mușatescu (1922); pianista rusă Tatiana Nikolaeva (1924); etnosociologul francez de origine română Paul H. Stahl, frate cu scriitoarea Henriette Yvonne Stahl (1925); artista vizuală română Geta Brătescu (1926); generalul şi fostul preşedinte egiptean Muhammad Hosni Mubarak (1928); istoricul, criticul literar şi traducătorul român Leon Baconski, frate cu poetul A.[natol] E.[milian] Baconski (1928); trompetistul american de jazz de origine canadiană Maynard Ferguson (1928); actrița britanică de film Audrey Hepburn (1929); dirijorul rus Ghenadi Rojdestvenski (1931); actriţa rusă de film Tatiana Samoilova (1934); harpista britanică de origine spaniolă Marisa Robles (1937); prozatorul şi jurnalistul israelian Amos Oz (1939); folcloristul și scriitorul român Grigore Constantin Bostan (1940); criticul şi istoricul literar român Anton Cosma (1940); dirijorul şi pianistul mexican Enrique Bátiz (1942); criticul muzical român Daniela Caraman-Fotea (1943); politicianul român de etnie maghiară Kelemen Attila (1948); fotbalistul, antrenorul şi politicianul român Anghel Iordănescu, fost selecţioner al echipei naţionale de fotbal a României (1950); compozitorul, pianistul și interpretul român de jazz Mircea Tiberian (1955); solista română de muzică ușoară Mihaela Runceanu (1955); graficianul american Keith Haring (1958); sculptorul şi artistul vizual român Darie Dup (1959); scriitorul, eseistul, criticul literar şi publicistul român Vitalie Ciobanu (1964); compozitorul şi cântăreţul român Laurenţiu Duţă, component al trupei „3 Sud-Est” (1976) şi motociclistul profesionist spaniol Jorge Lorenzo (1987).
– În 4 mai au murit: omul politic liberal şi premierul român Ion C. Brătianu (1891); chimistul român Alfons Oscar Saligny, frate cu inginerul Anghel Saligny (1903); pacifistul german Carl von Ossietzky, laureat Nobel (1938); japonezul Jigoro Kano, inventatorul judo-ului (1938); compozitorul, violonistul, pianistul și dirijorul român George Enescu (1955); chimistul american Edward Calvin Kendall, laureat Nobel (1972); compozitorul român Nicolae Oancea (1974); poetul şi traducătorul român Dragoş Vrânceanu (1977); preşedintele iugoslav Iosip Broz Tito (1980); medicul și fiziologul român Vasile Rășcanu (1980); traducătorul român I.[osif] Cassian-Mătăsaru, tatăl poetei Nina Cassian (1981); actorul, regizorul, producătorul de televiziune şi autorul american Dom DeLuise (2009); muzicianul american Adam Yauch, membru fondator al grupului hip-hop „Beastie Boys” (2012); biochimistul și medicul belgian Christian René de Duve, laureat Nobel (2013) şi jucătoarea britanică de tenis de origine ucraineană Elena Baltacha (2014).
Septimiu Cioloboc
