Oameni & Fapte – 4 mai
Publicat de radiomures, 4 mai 2016, 06:00
– Este cea de-a 125-a zi a lui 2016. Au rămas 241 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:02 şi va apune la ora 20:33.
– Azi în România este „Ziua Naţională a Inimii”, sărbătorită anual din 1997, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Este şi „Ziua Naţională a Mediatorului”, sărbătorită anual din 2006, odată cu apariţia Legii privind profesia de mediator.
– La 4 mai 1555 a apărut cea dintâi ediție a „Profețiilor” lui Nostradamus, cu primele 353 de versete. După aproape un secol, în 1646, apărea, la Iași , „Cartea românească de învățătură de la pravilele împărătești și de la alte giudețe”, primul cod de legi tipărit în limba română şi unul dintre primele coduri de legi apărute într-o limbă naţională din Europa. Nu peste multă vreme, la 4 mai 1675, regele Charles al II-lea al Angliei ordona construirea „Observatorului Regal” din Greenwich. În 4 mai 1814 Napoleon Bonaparte era exilat pe Insula Elba şi tot atunci regele Ferdinand al VII-lea al Spaniei semna Decretul din 4 mai, prin care a reintrodus Inchiziţia şi a întors Spania la absolutism.
– În 4 mai 1904 a început construcția Canalului Panama, iar pe bătrânul continent inginerul James Royce și Sir Charles Stewart Rolls au pus bazele companiei britanice „Rolls-Royce”, producătoare de maşini „de excelență”.
Tot la data de 4 mai 1904 s-a înființat echipa germană de fotbal Schalke 04 Gelsenkirchen. La 15 ani distanţă, în 1919, s-a declanşat „Mişcarea 4 Mai”, prima mare mişcare studenţească din istoria Chinei. Studenţii au demonstrat în Piaţa Tiananmen din Beijing, China protestând împotriva Tratatului de la Versailles prin care se transferau teritorii chineze Japoniei. La 4 mai 1927
s-a înfiinţat Institutul de Cercetări şi Staţiuni Agronomice din România, astăzi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice. În 4 mai 1931 s-a constituit, la Bucureşti, Partidul Evreiesc din România, având drept scop promovarea intereselor populaţiei evreieşti şi conservarea fiinţei ei naţionale. După exact un an, în 1932, gangsterul american Al Capone era transferat la închisoarea federală din Atlanta (Georgia) ca să-și ispășească cei 11 ani de închisoare pentru evaziune fiscală. La 4 mai 1949 s-a semnat acordul americano-sovietic (Jessup-Malik), care a pus capăt blocadei Berlinului. În aceeaşi zi, avionul în care se afla echipa italiană de fotbal AC Torino, care se întorcea de la Lisabona, s-a lovit de zidurile Bisericii din Superga, de lângă Torino, omorând toţi cei 31 de pasageri. AC Torino era considerată atunci cea mai bună echipă din Italia.
– La data de 4 mai 1959 avea loc, la Los Angeles, prima ceremonie de decernare a Premiilor Grammy, prezentată de Academia Naţională a Artelor şi Ştiinţelor de Înregistrări a SUA pentru realizări deosebite în domeniul înregistrărilor muzicale. Ceremonia (desfăşurată, de obicei, anual în luna februarie) este echivalentul Premiilor Oscar pentru industria filmului. La şase ani distanţă, în 1965, s-a constituit Teatrul pentru Copii „Ion Creangă” din Bucureşti. Pe 4 mai 1979 omul politic conservator Margareth Thatcher câştiga alegerile în Marea Britanie, devenind prima femeie prim-ministru din istoria Regatului Unit.
– În ziua de 4 mai 1997 Papa Ioan-Paul al II-lea îl beatifica pe spaniolul Cefelino Giménez Malla, cunoscut sub numele de „El Pelé”, primul țigan martir din istoria Bisericii Romano Catolice. După fix cinci ani, în 2002, NASA a lansat satelitul de cercetare „Aqua” (EOS PM-1) pentru a explora rolul apei în ecosistemul complex al planetei noastre. În 4 mai 2003 s-a dezvelit, la Târgu-Mureș, primul monument din România dedicat victimelor Holocaustului. Operă a sculptorului Izsák Márton, monumentul a fost realizat în anul 1947, în memoria victimelor exterminării naziste din Transilvania de Nord, dintre care circa 6.000 proveneau din Târgu-Mureş.
– În 4 mai s-au născut: constructorul italian de instrumente muzicale Bartolomeo Cristofori, inventatorul pianului (1655); matematicianul, fizicianul, politicianul și navigatorul francez Jean-Charles de Borda (1733); pictorul francez François Gérard (1770); filosoful, psihologul și pedagogul german Johann Friedrich Herbart (1776); exploratorul englez John Hanning Speke (1827); publicistul și omul politic român Theodor Rosetti, premier al României (1837); scriitorul și folcloristul român Theodor Speranția (1856); industriașul și sportivul german Fritz von Opel, fondatorul companiei de automobile „Opel” (1899); inginerul american Frank Conrad, specialist în radiotelefonie (1899); compozitorul și dirijorul român Mircea Basarab (1921); scriitorul român Vlad Mușatescu (1922); preşedintele egiptean Muhammad Hosni Mubarak (1928); actrița britanică Audrey Hepburn (1929); scriitorul israelian Amos Oz (1939); folcloristul și scriitorul român Grigore Constantin Bostan (1940); politicianul român de etnie maghiară Kelemen Attila (1948); fotbalistul şi antrenorul român Anghel Iordănescu, în prezent selecţionerul primei reprezentative de fotbal a României (1950); compozitorul, pianistul și interpretul român de jazz Mircea Tiberian (1955); solista română de muzică ușoară Mihaela Runceanu (1955); sculptorul şi profesorul român Darie Dup, doctor în Arte Vizuale (1959); scriitorul român Vitalie Ciobanu (1964) şi motociclistul profesionist spaniol Jorge Lorenzo, considerat cel mai bun pilot la categoria 250 centimetri cubi (1987).
– La 4 mai au murit: omul politic liberal Ion C. Brătianu, ministru şi premier al României (1891); pacifistul german Carl von Ossietzky, câştigător al Nobel-ului (1938); compozitorul, violonistul, pianistul și dirijorul român George Enescu (1955); chimistul american Edward Calvin Kendall, laureat al Premiului Nobel (1972); preşedintele iugoslav Iosip Broz Tito (1980); medicul și fiziologul român Vasile Rășcanu (1980); biochimistul și medicul belgian Christian de Duve, câştigător al Nobel-ului (2013) şi jucătoarea britanică de tenis de câmp Elena Baltacha, de origine ucraineană (2014).
