Oameni & Fapte – 4 martie
Publicat de MIRELA ROTAR, 4 martie 2022, 07:04
– Este cea de-a 63-a zi a lui 2022. Au mai rămas 302 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:56 şi va apune la ora 18:12.
– Astăzi este „Ziua Mondială de Luptă Împotriva Exploatării Sexuale”, care atrage atenţia asupra pericolului pe care îl prezintă acest flagel, considerat cea mai gravă formă de încălcare a drepturilor omului, a fiinţei umane. Ziua s-a marcat pentru prima dată la 4 martie 2009, când, la iniţiativa asociaţiei non-guvenamentale GIPF („Groupe International de Paroles de Femmes”) şi sub patronajul preşedintei Célhia de Lavarene, fondatoare a STOP („Stop Trafficking Of People”), s-a organizat, la Paris, o conferinţă internaţională intitulată „Prima ediţie a Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Exploatării Sexuale”.
– Este și „Ziua Mondială a Obezității” marcată anual, de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), cu scopul de a atrage atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă obezitatea şi pentru a creşte gradul de conştientizare asupra importanţei prevenirii acestei boli şi a tratării sale. Anterior, ziua a fost sărbătorită pe 11 octombrie, data actuală fiind stabilită din 2020. NOTĂ: La 22 mai este marcată din 2010 și „Ziua Europeană Împotriva Obezităţii”.
– De asemenea, este „Ziua Mondială de Rugăciune”, o zi în care creştinii de diferite confesiuni se întâlnesc în localităţile lor pentru a se ruga pentru o ţară anume şi pentru pace în lume. Iniţiată de mişcarea ecumenică a femeilor, este celebrată în prima zi de vineri a lunii martie, în peste 170 de ţări din lume. Programul este pregătit de femei, dar invitaţia la rugăciune se adresează tuturor. În România se marchează din 1993.
– În 1789 a intrat în vigoare Constituția SUA, cea mai veche constituție scrisă din lume, cea mai veche constituție a unei confederații de state (republici) și cea mai veche constituție care s-a aplicat până în prezent, fără întrerupere sau modificări (doar cu amendamente adăugate). Tot în 1789 a fost ales primul preşedinte american, în persoana lui George Washington.
– La 4 martie 1821, în toiul Revoluţiei conduse de Tudor Vladimirescu, oastea pandurilor, supranumită „Adunarea norodului”, ocupa oraşul Slatina, iar în 1907 peste 2.000 de ţărani răsculaţi au pătruns în Botoşani, unde au avut loc ciocniri sângeroase cu armata, fiind ucişi primii ţărani protestatari. Amintim că Răscoala din 1907 a izbucnit la 8 februarie, în satul Flămânzi din judeţul Botoşani.
– Rămânem în spaţiul românesc, unde la 4 martie 1923 s-a creat Liga Apărării Național-Creștine (LANC), organizație extremistă condusă de profesorul universitar A.C. Cuza, din care apoi s-a desprins „Garda de Fier”.
– La 4 martie 1945, în Al Doilea Război Mondial, şase avioane americane au greșit ținta cu 480 km și, în loc să bombardeze orașul german Freiburg, au lovit orașul Zürich, din Elveţia neutră!!! Aşa că piloții au fost trimiși în fața unei curți marțiale, în Anglia. În 1946 cântăreţul american Frank Sinatra n-a greşit ţinta, lansându-şi primul său album: „The Voice Of Frank Sinatra”.
– Într-un comunicat de presă publicat în 4 martie 1948, la Londra, regele Mihai I al României declara că abdicarea i-a fost impusă prin ameninţare şi şantaj de „un guvern instalat şi menţinut la putere de către o ţară străină”, guvern care nu a respectat libertăţile politice ale poporului român, care
„a falsificat alegerile şi a nimicit pe şefii politici democraţi care se bucurau de încrederea ţării”.
– În 4 martie 1963 șase indivizi au fost condamnați la moarte, la Paris, pentru conspirație de asasinat asupra președintelui Franţei, Charles de Gaulle, iar în 1966, într-un interviu acordat ziarului londonez „The Evening Standard”,
muzicianul britanic John Lennon, component al formației „The Beatles”, declara că membrii celebrei trupe sunt mai populari decât Iisus, afirmație care a creat controverse în Statele Unite ale Americii. O altă faptă, petrecută tot în Anglia, a fost fără echivoc şi apreciat de toată lumea: marele actor şi regizor de film Charlie Chaplin a fost înnobilat de regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, la 4 martie 1975, devenind Sir.
– În ziua de 4 martie 1977, pe scena teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” din Bucureşti, a avut loc premiera dramei istorice „Răceala” de Marin Sorescu.
O cu totul altă dramă avea să se petreacă în seara aceleiaşi zile, la ora 21:23, când s-a produs un puternic seism cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter. Cutremurul, care a durat aproape 50 de secunde, a avut epicentrul în zona Vrancea, la o adâncime de 97 km, şi s-a resimţit în toată România. Tragicul fenomen natural s-a soldat cu 11.300 de răniţi, 1.570 de morţi şi însemnate pagube materiale, fiind unul dintre cele mai puternice cutremure de pământ înregistrate în Europa secolului al XX-lea.
– Cel puţin 15 persoane au decedat şi alte 60 au fost rănite în urma unei coliziuni frontale între două trenuri care se aflau pe aceeaşi cale ferată la Szczekociny, în sudul Poloniei, la 4 martie 2012. Aceasta este cea mai gravă catastrofă feroviară din Polonia, de după anul 1990.
– La 4 martie s-au născut: compozitorul, violonistul, dirijorul şi pedagogul italian Antonio Vivaldi (1678); matematicianul francez Jules Antoine Lissajous (1822); prozatorul grec Alexandros Papadiamantis (1851); fizicianul rus Aleksandr Popov (1859); regizorul român Paul Gusty (1859); poetul şi eseistul francez Léon-Paul Fargue (1876); juristul, diplomatul și omul politic român Nicolae Titulescu (1882); filologul francez Georges Dumézil, etnolog şi istoric al civilizaţiilor (1898); fizicianul şi astrofizicianul american de origine rusă George Gamow (1904); tenorul de origine română Josef Schmidt (1904); istoricul, sociologul şi futurologul german Ossip Flechtheim (1909); scriitorul şi editorul italian Giorgio Bassani (1916); jucătoarea americană de tenis de câmp Margaret Osborne DuPont (1918); poetul, traducătorul şi prozatorul român Mihai Stănescu (1919); astronomul şi prezentatorul de televiziune britanic Patrick Moore, autor a peste 60 de cărţi de astronomie (1923); chimistul britanic Sir Alan R. Battersby, specialist în chimie organică (1925); teatrologul şi eseistul român Virgil Brădăţeanu (1927); scriitorul britanic Alan Sillitoe (1928); dirijorul olandez Bernard Haitink (1929); actriţa română Mihaela Juvara (1931); cântăreaţa sud-africană de muzică folk Miriam [Zenzile] Makeba, zisă „Mama Africa” (1932); jurnalistul, scriitorul și profesorul polonez Ryszard Kapuściński, maestru al reportajului (1932); sculptorul român Petre Grăjdeanu (1937); fizicianul american Carl Baxter Collins, specialist în lasere şi electronică cuantică (1940); artista plastică română Adriana Oancea Şuteu (1942); compozitorul, interpretul şi poetul italian Lucio Dalla (1943); poetul, prozatorul, eseistul, editorul, traducătorul și diplomatul român Vasile Igna (1944); cântărețul britanic Shakin’ Stevens (1948); chitaristul britanic Chris Squire, basist și membru fondator al trupei de rock progresiv „Yes” (1948); solistul, chitaristul şi pianistul englez Chris Rea (1951); interpretul italian de muzică uşoară Umberto Tozzi (1952); prozatorul, traducătorul şi diplomatul român Gabriel Gafiţa (1952) și criticul român de film Eugenia Vodă, realizatoarea emisiunii de televiziune „Profesioniştii” (1959).
– În 4 martie au murit: Saladin I, sultan al Egiptului şi al Siriei (1193); egiptologul francez Jean-François Champollion, care a descifrat hieroglifele egiptene (1832); scriitorul rus Nicolai Vasilievici Gogol (1852); juristul şi omul politic român Alexandru Lahovari (1897); istoricul literar, bibliograful şi publicistul român Gheorghe Adamescu (1942); medicul englez Sir Charles Scott Sherrington, laureat Nobel (1952); filosoful, psihologul, pedagogul, omul politic şi dramaturgul român Constantin Rădulescu-Motru (1957); profesorul universitar român, doctor inginer Constantin Cândea (1971); compozitorul și profesorul român Mihail Andricu (1974); actorul român Toma Caragiu (1977); prozatorul român Alexandru Ivasiuc (1977); poetul şi prozatorul român A. E. Baconski (1977); poeta și prozatoarea română Veronica Porumbacu (1977);
regizorul român de televiziune Alexandru Bocăneț (1977); cântăreaţa română Doina Badea (1977); fizicienii români Florin Ciorăscu şi Paul C. Petrescu (1977); solista română de muzică populară Filofteia Lăcătușu (1977); pianistul și compozitorul român Tudor Dumitrescu (1977); prozatorul și publicistul român Aurel Lambrino (1978); scriitorul român Ion Lăncrănjan (1991); sculptorul român de etnie maghiară Balogh Péter (1994); istoricul, sociologul şi futurologul german Ossip K. Flechtheim, care a creat şi popularizat conceptul de „futurologie” (1998); prozatorul, umoristul și traducătorul român Vlad Mușatescu (1999); actriţa română Cella Dima (2000); tenorul român Ion Stoian (2000); compozitorul român Bogdan Moroianu (2002); muzicianul şi profesorul român Vasile Iliuț (2004); dirijorul, compozitorul, muzicologul, pedagogul şi matematicianul român Mihai Brediceanu (2005); compozitorul român de muzică ușoară Șerban Georgescu (2007); actorul, regizorul şi scriitorul român George Motoi (2015), poeta română, traducătoarea şi psihologul Ursula Șchiopu (2015); romancierul american Pat [Donald Patrick] Conroy (2016); medicul şi cercetătorul american Thomas Starzl, unul din cei mai mari chirurgi ai secolului XX (2017); actorul american Luke Perry, unul dintre protagoniştii serialului de televiziune „Beverly Hills, 90210” (2019); diplomatul, politicianul, avocatul și profesorul peruvian Javier Pérez de Cuéllar, fost secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (2020) și artista plastică română de naționalitate maghiară Tamás Klára (2021).
Septimiu Cioloboc
