Oameni & Fapte – 4 martie
Publicat de radiomures, 4 martie 2015, 11:23
– La 4 martie 1821, în toiul Revoluţiei conduse de Tudor Vladimirescu, oastea pandurilor, supranumită „Adunarea norodului”, ocupa oraşul Slatina.
Trecem de la revoluţie la răscoală şi precizăm că, în 1907, peste 2.000 de ţărani răsculaţi au pătruns în Botoşani, unde au avut loc ciocniri sângeroase cu armata, fiind ucişi primii ţărani protestatari. Amintim că Răscoala din 1907 a izbucnit la 8 februarie, în satul Flămânzi din judeţul Botoşani.
– Rămânem în spaţiul românesc, subliniind că, în 4 martie 1923, s-a creat Liga Apărării Național-Creștine (LANC), organizație extremistă condusă de profesorul universitar A.C. Cuza, din care apoi s-a desprins „Garda de Fier”.
– La data de 4 martie 1945, în cadrul celui de-al Doilea Război Mondial, şase avioane americane au greșit ținta cu 480 km și, în loc să bombardeze orașul german Freiburg, loveau orașul Zürich, din Elveţia neutră!!! Aşa că piloții au fost trimiși (of course!) în fața unei curți marțiale, în Anglia. La fix un an distanţă, în 1946, celebrul cântăreţ american Frank Sinatra n-a greşit ţinta, lansându-şi primul său album: „The Voice Of Frank Sinatra”.
– Într-un comunicat de presă publicat în 4 martie 1948, la Londra, regele Mihai I al României declara că abdicarea i-a fost impusă prin ameninţare şi şantaj de „un guvern instalat şi menţinut la putere de către o ţară străină”, guvern care nu a respectat libertăţile politice ale poporului român, care
„a falsificat alegerile şi a nimicit pe şefii politici democraţi care se bucurau de încrederea ţării”. Câţiva ani mai târziu, pe 4 martie 1963, o altă „mutare” (ca să folosim un termen din şah) a fost, de astă dată, sortită eşecului: șase oameni au fost condamnați la moarte, la Paris (deci au primit… mat), pentru conspirație de asasinat asupra președintelui Franţei, Charles de Gaulle.
– Într-un interviu acordat ziarului londonez „The Evening Standard”,
muzicianul britanic John Lennon, de la „The Beatles”, declara la 4 martie 1966, că membrii celebrei trupe sunt mai populari decât Iisus, afirmație care a creat controverse în Statele Unite ale Americii. Un alt fapt, petrecut la nouă ani distanţă, tot în Anglia, a fost fără echivoc şi apreciat de toată lumea: marele actor şi regizor de film Charlie Chaplin a fost înnobilat de regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, pe 4 martie 1975, devenind Sir.
– În ziua de 4 martie 1977, pe scena teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” din Bucureşti, a avut loc premiera dramei istorice „Răceala”, de Marin Sorescu.
O cu totul altă dramă avea să se petreacă în seara aceleiaşi zile, la ora 21:23. Atunci s-a produs un puternic cutremur de pământ, cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter. Seismul (de aproape 50 de secunde) a avut epicentrul în zona Vrancea, la o adâncime de 97 km, şi s-a resimţit în toată România. Tragicul fenomen natural s-a soldat cu 11.300 de răniţi, 1.570 de morţi şi însemnate pagube materiale, fiind unul dintre cele mai puternice cutremure de pământ înregistrate în Europa secolului al XX-lea.
– Cel puţin 15 persoane au murit şi alte 60 au fost rănite în urma unei coliziuni frontale între două trenuri care se aflau pe aceeaşi cale ferată la Szczekociny, în sudul Poloniei, la data de 4 martie 2012. Aceasta este cea mai gravă catastrofă feroviară din Polonia, de după anul 1990.
– La 4 martie s-au născut, între alţii: compozitorul italian Antonio Vivaldi (1678); juristul, diplomatul și omul politic român Nicolae Titulescu (1882); jucătoarea americană de tenis de câmp Margaret Osborne DuPont (1918); cântăreaţa sud-africană de muzică folk Miriam Makeba, poreclită „Mama Africa” (1932); compozitorul, interpretul şi poetul italian Lucio Dalla (1943); cântărețul britanic Shakin’ Stevens (1948); solistul, chitaristul şi pianistul englez Chris Rea (1951) şi interpretul italian de muzică uşoară Umberto Tozzi (1952).
– În 4 martie au murit: Saladin I, sultan al Egiptului şi Siriei (1193); egiptologul francez Jean-François Champollion, care a descifrat hieroglifele egiptene (1832); scriitorul rus Nicolai Vasilievici Gogol (1852); actorul român Toma Caragiu (1977); prozatorul român Alexandru Ivasiuc (1977); poetul şi prozatorul român A. E. Baconski (1977); poeta și prozatoarea română Veronica Porumbacu (1977); regizorul român de televiziune Alexandru Bocăneț (1977); cântăreaţa română Doina Badea (1977); fizicienii români Florin Ciorăscu şi Paul C. Petrescu (1977); solista română de muzică populară Filofteia Lăcătușu (1977); prozatorul și publicistul român Aurel Lambrino (1978); scriitorul român Vlad Mușatescu (1999) şi compozitorul român Șerban Georgescu (2007).
Septimiu Cioloboc
Foto: todayifoundout.com
