Oameni & Fapte – 5 decembrie
– Este cea de-a 339-a zi a lui 2022. Au mai rămas 26 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:50 şi va apune la ora 16:35.
– Astăzi este „Ziua Internaţională a Voluntarilor” (sau „Ziua Internaţională a Voluntariatului”), marcată din 1985 pentru mediatizarea importanţei muncii voluntare în ţară şi în străinătate. Este şi „Ziua Mondială a Solului”, pentru a marca importanța solului ca o componentă fundamentală a sistemului natural și ca factor care contribuie semnificativ la bunăstarea oamenilor. Conferința Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), din iunie 2013, aproba în unanimitate marcarea zilei, cerând Adunării Generale a ONU adoptarea oficială a acesteia, pe care a declarat-o în decembrie 2013.
– Marcăm și sărbătoarea naţională a Regatului Thailandei – ziua de naştere a fostului rege Bhumibol Adulyadej-Rama al IX-lea: 5 decembrie 1927). Ziua se celebrează când data cade într-o zi de sâmbătă sau duminică, lunea care urmează fiind considerată tot sărbătoare națională.
– În 5 decembrie 1484 Papa Inocenţiu al VIII-lea a emis bula papală „Summis desiderantes affectibus” împotriva magiei şi vrăjitoriei, iar în 1492 navigatorul genovez Cristofor Columb descoperea insula Haiti, denumită de el „La Española” („Spaniola”), unde a întemeiat prima colonie spaniolă în America. Partea de vest a insulei a revenit Franţei, în 1657, fiind denumită Saint-Domingue. Partea de est a devenit şi ea posesiune franceză, în 1795, numindu-se astăzi Republica Dominicană.
– Preşedintele american James Knox Polk declanşa în 1848 celebra „Goană după aur”, anunţând descoperirea de mari zăcăminte cu acest metal preţios în California, iar în 1864 domnitorul român Alexandru Ioan Cuza promulga Legea asupra instrucţiunii, prima lege prin care învăţământul era organizat în mod unitar în întreaga ţară. S-au stabilit şi anii de studiu: primar (de 4 ani, gratuit şi obligatoriu pentru ambele sexe), secundar (de 7 ani) şi universitar (de 3 ani).
– În anul 1933 s-a încheiat prohibiţia în SUA (decretată în ianuarie 1920), printr-un amendament constituţional care condamna producerea, transportul sau comercializarea alcoolului. Perioada de prohibiţie nu a determinat, aşa cum se dorise, o îmbunătăţire a vieţii sociale şi economice, fiind marcată de corupţie, crime şi ilegalităţi.
– Între 5 decembrie 1992 – 4 mai 1993, Unified Task Force (UNITAF), forță multinațională condusă de SUA, cu aprobarea ONU, a operat în Somalia, cu numele de cod Operation Restore Hope. Inițiativa americană avea ca sarcină punerea în aplicare a Rezoluției 794 a Consiliului de Securitate al ONU: crearea unui mediu protejat pentru efectuarea de operațiuni umanitare în jumătatea sudică a Somaliei. Mandatul inițial al UNITAF a fost acela de a folosi „toate mijloacele necesare” pentru a garanta livrarea de ajutor umanitar în conformitate cu Capitolul VII al Cartei Națiunilor Unite, și este considerată a fi fost un succes. Secretarul general al Națiunilor Unite de la acea vreme, Boutros Boutros-Ghali, a stabilit că prezența trupelor UNITAF a avut un „impact pozitiv asupra situației de securitate din Somalia și asupra furnizării efective a asistenței umanitare”. Se estimează că 100.000 de vieți au fost salvate ca urmare a asistenței externe.
– În anul 2001 s-a inaugurat noul sediu al Bibliotecii Academiei Române din București, edificiu a cărui suprafață este de aproximativ 16.000 metri pătrați, din care 10.450 metri pătrați sunt destinați cărților și altor bunuri ale Bibliotecii. Împreună cu spațiul deja existent, suprafața este de 26.385 de metri pătrați, în care sunt găzduite circa 11 milioane de piese din patrimoniul nostru cultural – aproape toate cărțile românești care au fost tipărite începând cu 1508 și până în anul 2000.
– La 5 decembrie 2013 Curtea Constituţională a Republicii Moldova a decis că textul Declaraţiei de Independenţă, în care „limba română” este calificată drept limbă oficială a Republicii Moldova, prevalează asupra textului Constituţiei, care foloseşte denumirea de „limbă moldovenească”, deschizând calea pentru uzul oficial al denumirii de „limbă română” în actele oficiale şi în administraţia de stat.
– În 5 decembrie s-au născut: violonistul, compozitorul şi teoreticianul italian Francesco Geminiani (1687); prozatorul şi publicistul român Nicolae Petraşcu, fratele pictorului Gheorghe Petraşcu (1859); omul politic și comandantul militar polonez Józef Klemens Pilsudski, întemeietorul statului polonez independent (1867); fizicianul german Arnold Sommerfeld (1868); compozitorul şi profesorul ceh Vitĕzslav Novák (1870); chimistul român Gheorghe Spacu (1883); cineastul american de origine austriacă Fritz Lang (1890); matematicianul român Petre Sergescu (1893); producătorul, realizatorul şi autorul american de filme de animaţie Walt Disney (1901); fizicianul german Werner Heisenberg, laureat Nobel (1901); psihiatrul american Milton Hyland Erickson, specializat în hipnoza medicală și terapia de familie (1901); fizicianul britanic Cecil Frank Powell, laureat Nobel (1903); regizorul american de film de origine austriacă Otto Ludwig Preminger (1905); poetul, traducătorul şi eseistul român N.[icolae] Herescu (1906); artistul român Petre Bodeuţ, interpret şi creator în arta coregrafică (1917); dirijorul francez Louis de Froment (1921); compozitorul şi pianistul american Don Robertson (1922); arhidiaconul român Constantin Voicu, unul dintre marii profesori de patrologie din România (1929); coregraful, folcloristul, publicistul și profesorul Vladimir Curbet din Republica Moldova (1930); fizicianul american Sheldon Lee Glashow, laureat al Premiului Nobel (1932); interpretul şi compozitorul american de rock Little Richard (1932); scriitoarea americană Joan Didion (1934); cântăreţul şi compozitorul american J.J. Cale (1938); muzicologul și profesorul român Grigore Constantinescu (1938); arhitectul spaniol Ricardo Bofill (1939); jurnalistul român de radio şi televiziune, scriitorul şi criticul de artă Liviu Tudor Samuilă (1941); economistul şi politicianul român Nicolae Văcăroiu, fost prim-ministru (1943); tenorul spaniol José Carreras (1946); pictoriţa română Ana Ruxandra Ilfoveanu (1947); muzicianul, compozitorul, solistul vocal, instrumentistul şi artistul român multimedia Mircea Florian (1949); jurnalistul român și crainicul sportiv Dan „Miki” Alexandrescu, prezentator al curselor de automobilism Formula 1 (1951); pianistul polonez Krystian Zimerman (1956); artistul plastic român Bogdan Dumitrescu (1961); poetul, prozatorul şi eseistul român Vasile Baghiu (1965); cântăreaţa, cantautoarea, compozitoarea şi actriţa franceză Patricia Kaas (1966); portarul român de fotbal şi antrenorul Bogdan Stelea (1967); informaticianul și politicianul român Sorin Mihai Grindeanu, fost prim-ministru (1973); eseistul şi filosoful român Ciprian Vălcan (1973) și jucătorul englez de snooker Ronnie O’Sullivan (1975).
– La 5 decembrie au murit: muzicianul austriac Wolfgang Amadeus Mozart (1791); scriitorul francez Alexandre Dumas-tatăl (1870); omul politic, agronomul şi publicistul român Eugen Brote (1912); scriitorul polonez Władysław Reymont, laureat Nobel (1925); pictorul impresionist francez Claude Monet (1926); compozitorul şi violonistul ceh Jan Kubelik (1940); inginerul român Gheorghe Nicolau, specialist în construirea de drumuri asfaltate (1950); compozitorul german Karl Hartmann (1963); fiziologul american Joseph Erlanger, laureat Nobel (1965); baritonul român Alexandru Enăceanu (1972); chimista română Raluca Ripan (1972); fizicianul englez Sir Robert Watson-Watt, care a inventat radarul (1973); poetul, prozatorul și ziaristul român Zaharia Stancu (1974); prozatorul şi istoricul literar român Dinu Pillat, fiul poetului Ion Pillat (1975); regizorul, scenaristul şi producătorul american de film Robert Aldrich (1983); poetul şi traducătorul român Leonid Dimov (1987); dirijorul englez Sir John [Michael] Pritchard (1989); geochimistul american Clair Cameron Patterson (1995); pianistul român Eugen Ciceu (1997); scriitorul şi jurnalistul portughez Ernesto Sampaio (2001); compozitorul german Karlheinz Stockhausen (2007); politicianul român Dan Iosif, unul dintre liderii revoluţionarilor bucureşteni postdecembriști (2007); cântăreaţa română de jazz Anca Parghel (2008); Alexei al II-lea, patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse (2008); omul politic român Constantin-Ticu Dumitrescu (2008); politicianul comunist român Paul Niculescu-Mizil (2008); poetul, dramaturgul și prozatorul român Valeriu Sârbu (2009); arhitectul brazilian Oscar Niemeyer (2012); pianistul de jazz şi compozitorul american Dave Brubeck (2012); Ignatie al IV-lea, Patriarh al Antiohiei şi al Întregului Orient (2012); omul politic sud-african Nelson Mandela, laureat al Premiului Nobel şi primul preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud (2013); scriitorul, filosoful și jurnalistul francez Jean D’Ormesson (2017); regele Mihai I al României (2017); textierul, poetul și scenaristul român Eugen Rotaru (2018); inginerul electrician american George Laurer, membru al echipei de la IBM, care a elaborat codul de bare (2019); matematicianul francez Gerard Detourbet, specialist al industriei auto, care a stat la baza modelului de autoturism „Dacia Logan” (2019); fostul jucător sovietic de fotbal Viktor Vladimirovici (2020) și actrița și regizoarea maghiară Pécsi Ildikó (2020).
Septimiu Cioloboc
