Oameni & Fapte – 5 ianuarie
Publicat de radiomures, 5 ianuarie 2017, 06:00 / actualizat: 5 ianuarie 2017, 8:50
– Este cea de-a 5-a zi a lui 2017. Au mai rămas 360 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 8:05 şi va apune la ora 16:49.
– Regele englez Eduard Confesorul murea fără moștenitori, la data de 5 ianuarie 1066, ceea ce a determinat o criză de succesiune, care va duce în cele din urmă la cucerirea normandă a Angliei.
– Pe 5 ianuarie 1393 s-a încheiat tratatul de pace dintre Mircea cel Bătrân, domnitorul Țării Românești, și sultanul Baiazid I, document ce prevedea ca „Principatul Valahiei” să se guverneze după propriile legi, iar domnitorul să aibă dreptul de a face război și pace cu vecinii săi și să încheie tratate de prietenie cu ei, având drept de viață și de moarte asupra supușilor săi.
– La data de 5 ianuarie 1463 pedeapsa cu moartea împotriva poetului francez François Villon a fost modificată în exil, timp de zece ani. De atunci, soarta lui Villon a rămas necunoscută. Ducele Carol Temerarul al Burgundiei a fost ucis, pe 5 ianuarie 1477, în Bătălia de la Nancy, astfel că Burgundia devenea parte a Franței.
– Ștefan cel Mare, domnitor al Moldovei, a refuzat să plătească tribut turcilor la 5 ianuarie 1499, iar în 1716 Nicolae Mavrocordat a fost numit domnitor al Țării Românești, astfel că, în ziua de 5 ianuarie a acelui an, s-a instaurat regimul fanariot în Muntenia, regim care a durat până la 18 ianuarie 1821, când a murit Alexandru Şuţu, ultimul domnitor fanariot din Muntenia.
– Pe 5 ianuarie 1828 s-au deschis cursurile „Școlii de românește și latinește” la mănăstirea „Trei Ierarhi” din Iaşi, iar în anul 1859 Adunarea Electivă a Moldovei îl alegea, în unanimitate ca domnitor, pe colonelul Al. Ioan Cuza, participant la Revoluția de la 1848 și la lupta pentru Unirea Principatelor.
– Într-o cafenea din orașul egiptean Alexandria, a avut loc, în 1896, prima proiecție cinematografică din Egipt și de pe continentul african, iar la data de 5 ianuarie 1919 s-a creat Partidul Muncitorilor Germani, care va deveni Partidul Muncitoresc Național-Socialist German, adică partidul nazist.
– Industriaşul american Walter P. Chrysler lansa pe piața newyorkeză, la data de 5 ianuarie 1924, primul său automobil: „Chrysler Six”.
– În 5 ianuarie 1944 „London Daily Mail” a devenit primul ziar ce avea ediții pe cele două maluri ale Oceanului Atlantic, iar în anul 1961 s-a inaugurat „Teatrul de Comedie” din Bucureşti, cu piesa „Celebrul 702”, semnată de Alexandru Mirodan, secretar literar al teatrului.
– În 1968 Alexander Dubček a venit la putere în Cehoslovacia și a început o perioadă de liberalizare politică denumită „Primăvara de la Praga”.
– Pe 5 ianuarie 1970 a avut loc premiera filmului „Reconstituirea”,interzis ulterior la difuzare de cenzura comunistă din România, – film în regia lui Lucian Pintilie. Din distribuţie au făcut parte: George Constantin, Ernest Maftei, George Mihăiţă, Emil Botta şi Vladimir Găitan.
– În 1977 a început recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România, încheiat la 12 ianuarie. Din cele 21.559.910 persoane înregistrate, ponderea populaţiei române în totalul cetăţenilor era de 88,1%.
– La 5 ianuarie 1990 a fost dată publicităţii Declaraţia Frontului Salvării Naţionale cu privire la drepturile minorităţilor naţionale din România şi tot atunci apărea Decretul-lege nr. 4/5 ianuarie 1990 al Consiliului Frontului Salvării Naţionale privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române.
– Pe 5 ianuarie 2005 cea mai mare planetă pitică cunoscută din sistemul nostru solar, planeta Eris, a fost descoperită de o echipă americană, folosind imagini luate la 21 octombrie 2003 la Observatorul Palomar.
– În 5 ianuarie s-au născut: filozoful german Rudolf Eucken, laureat Nobel (1846); americanul King Camp Gillette, inventatorul lamei de bărbierit (1855); medicul american Joseph Erlanger, laureat Nobel (1874); Konrad Adenauer, primulul cancelar al Republicii Federale Germane (1876); poetul şi scriitorul român Emil Gârleanu (1878); actorul român George Calboreanu (1896); pictorul francez Yves Tanguy (1900); actorul american Robert Duvall (1931); criticul literar și prozatorul italian Umberto Eco (1932); Raisa Gorbaciov, soția fostului lider sovietic Mihail Gorbaciov (1932); Juan Carlos I de Bourbon, rege al Spaniei (1938); actrița americană Diane Keaton (1946); scriitorul român şi istoric al religiilor Ioan Petru Culianu (1950); istoricul român Adrian Cioroianu (1967); solistul rock american Marilyn Manson (1969) şi actorul american Bradley Cooper (1975).
– La 5 ianuarie au murit: Carol Temerarul, Duce de Burgundia (1477); regina Franței, Caterina de Medici (1589); împărăteasa Elisabeta a Rusiei (1762); fizicianul german Max Born, laureat Nobel (1970); poetul şi traducătorul român George Dan (1972); poetul şi prozatorul român de limbă maghiară Horváth István, autor de literatură pentru copii (1977); compozitorul francez de origine bască Francis López (1995); compozitorul american Burton Lane (1997); actorul italian de film Massimo Girotti (2003); actorul român Toni Tecuceanu (2010); actriţa americană Martha Greenhouse (2013); actorul canadian Claude Préfontaine (2013); fotbalistul portughez Eusébio (2014); pictorul român de origine maghiară Kristófi János (2014); poeta, jurnalista şi editoarea română de origine maghiară Kinde Annamária (2014); muzicianul american Nicholas Caldwell, co-fondator al trupei „The Whispers” (2016) şi compozitorul, dirijorul, muzicologul şi pianistul francez Pierre Boulez (2016).
Septimiu Cioloboc
