Oameni & Fapte – 5 iulie

Publicat de Corina Muntean, 5 iulie 2019, 05:53

– Este cea de-a 186-a zi a lui 2019. Au rămas 179 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:35 şi va apune la ora 21:17.

– Astăzi sunt marcate: Ziua Naţională a Algeriei (țară care şi-a proclamat independenţa faţă de Franţa, în 1962), Sărbătoarea Naţională a Republicii Capul Verde (Ziua proclamării independenţei din 1975) şi Ziua Naţională a Venezuelei (unde se aniversează proclamarea independenţei din 1811).

– La 5 iulie 328 d.Hr. s-a inaugurat podul lui Constantin cel Mare, construit peste Dunăre, între Sucidava (astăzi Corabia) şi Oescus (Ghighen, Bulgaria), construcţie realizată de către arhitectul Theophilus Patricius şi care reflectă importanţa dobândită de ţinuturile nord-dunărene pentru Imperiul Roman. Podul a rămas în uz pentru mai bine de 40 de ani şi, cu o lungime totală de 2.437 de metri, din care 1.137 de metri peste albia Dunării, era considerat cel mai lung pod antic peste un curs de apă şi unul din cele mai lungi din toate timpurile.

– Între 5-14 iulie 1484, în timpul campaniei sultanului Baiazid al II-lea în Moldova (iunie – august), turcii au asediat cetatea Chilia Nouă, ridicată de Ştefan cel Mare în 1479, pe malul stâng al braţului Chilia al Dunării. După opt zile (la 14 iulie) cetatea a fost cucerită, devenind raia turcească. Între 5-6 iulie 1809 a avut loc Bătălia de la Wagram, cea mai importantă confruntare militară din Războiul celei de-a Cincea Coaliții, desfășurându-se pe câmpia Marchfeld, în apropierea insulei dunărene Lobau și în dreptul localității Deutsch-Wagram, la 10 kilometri nord-est de Viena. Bătălia a opus o armată franco-germano-italiană, condusă de împăratul Napoleon I Bonaparte, unei armate austriece, comandată de arhiducele Carol de Austria-Teschen. Cele două zile de lupte s-au încheiat cu victoria decisivă a armatei franco-aliate.

– La 5 iulie 1811 Venezuela a devenit primul stat sud-american care îşi proclama independența față de Spania, iar în 1865 s-a impus, pentru prima oară în lume, o limită de viteză pe arterele de circulaţie: două mile pe oră, în Marea Britanie. În 1870 a avut loc un incendiu devastator în Istanbul, soldat cu 1.200 de morți și 60.000 de persoane rămase fără locuințe, iar pe 5 iulie 1941 Brigăzile 1 și 4 Mixte ale Armatei Române au eliberat orașul Cernăuți. În 1946, la Paris, au fost prezentați primii bikini, iar la 5 iulie 1958 o echipă de alpinişti americani a escaladat, în premieră, Vârfului Gasherbrum I din Masivul Karakorum, al 11-lea vârf din lume ca înălțime (8.080 de metri).

– În 1975 americanul Arthur Ashe a devenit primul tenisman de culoare care a câștigat Wimbledon-ul, învingându-l în finală pe compatriotul său Jimmy Connors, favoritul turneului de Mare Şlem. În perioada 5-7 iulie 1991 a avut loc, la Bucureşti, Congresul Alianţei Civice, care a decis crearea unei noi formaţiuni politice – Partidul Alianţei Civice (PAC), iar în 5 iulie 1996 s-a născut oiţa Dolly, primul mamifer clonat din lume.

– La 5 iulie s-au născut: actrița britanică de teatru Sarah Siddons (1755); bancherul, traducătorul şi jurnalistul francez Charles-Louis Havas, creatorul Agenţiei Havas – prima agenţie de presă din lume (1783); inginerul și fizicianul scoțian William Rankine, unul dintre fondatorii termotehnicii (1820); scriitorul și diplomatul mexican Ignacio Mariscal (1829); pedagogul și teologul român Ioan Popescu (1832); publicistul, economistul şi omul politic român Visarion Roman (1833); poetul popular român de limbă germană Johann Szimits (1852); politiciana comunistă germană Clara Zetkin, militantă pentru emanciparea femeii (1857); clavecinista, pianista şi profesoara poloneză Wanda Landowska, naturalizată cetăţean francez (1879); tenismanul și politicianul american Dwight F. Davis, creatorul competiţiei care-i poartă numele – „Cupa Davis” (1879); violonistul şi compozitorul ceh Jan Kubelík (1880); actorul român Constantin Tănase (1880); fiziologul american Herbert Spencer Gasser, laureat Nobel (1888); scriitorul, eseistul, dramaturgul, cineastul şi pictorul francez Jean Cocteau (1889); chimistul american John Howard Northrop, laureat Nobel (1891); regizorul şi scenaristul român Jean Mihail, pionier al artei cinematografice româneşti (1896); dramaturgul, scenaristul și autorul francez Marcel Achard (1899); compozitorul, trompetistul, dirijorul de estradă și profesorul român Anatol Albin (1903); biologul american Ernst Mayr (1904); matematicianul român Nicolae-Victor Teodorescu (1908); politicianul și președintele francez Georges Pompidou (1911); pianista maghiară Fischer Annie (1914);
prozatoarea şi traducătoarea română Iulia Soare (1920); violoncenistul american de etnie maghiară János Starker (1924); actrița americană Katherine Helmond (1928); actrița americană Beverly Tyler (1928); actorul britanic John Wood (1930); muzicologul şi criticul muzical român Ada Brumaru (1930); editorul, istoricul şi criticul literar român Al.[exandru] Oprea (1931); politicianul maghiar Gyula Horn, fost prim-ministru al Ungariei (1932); scriitorul american John Gilmore (1935); jurnalistul şi scriitorul român de origine germană Nikolaus Berwanger (1935); actrița americană Shirley Knight (1936); economistul scoțian James Mirrlees, laureat Nobel (1936); actriţa română Melania Cârje (1943); scriitorul american Michael Blake, câștigător al Premiului Oscar pentru adaptarea filmului „Dances with the Wolves” / „Dansând cu lupii” – după romanul său cu același nume (1945);

fizicianul olandez Gerardus ‘t Hooft, laureat Nobel (1946); muzicianul american Huey Lewis (1950); tenismanul australian Peter McNamara (1955); actrița americană Patsy Pease (1956); poetul, publicistul şi traducătorul român Bogdan Ghiu (1958); artistul plastic român Teodor Vescu (1958); actrița română Irina Movilă (1966); fotbalistul italian Gianfranco Zola (1966); cântăreaţa irlandeză Róisín Murphy (1973); fotbalistul argentinian Hernán Crespo (1975); jucătoarea franceză de tenis de câmp Amélie Mauresmo (1979); cântăreața de muzică pop și actrița australiană Stephanie McIntosh (1985) şi actorul american Jason Dolley (1991).

– În 5 iulie au murit: preotul, pedagogul și lingvistul român Radu Tempea (1824); fizicianul francez Nicéphore Niépce, inventatorul fotografiei (1833); geologul german Heinrich Georg Bronn (1862); arheologul britanic Sir Austen Henry Layard (1894); poetul kazah Abai Kunanbaev (1904); scriitorul norvegian Jonas Lie (1908); pictorul, sculptorul şi gravorul german simbolist Max Klinger (1920); medicul german Albrecht Kossel, laureat Nobel (1927); poetul rus Sasha Cherny (1932); filologul clasicist, scriitorul și traducătorul de origine aromână Cezar Papacostea (1936); romancierul, eseistul şi dramaturgul francez Georges Bernanos (1948); baritonul italian Titta Ruffo (1953); inventatorul american Charles Sherwood Noble (1957); chimistul maghiar George Charles de Hevesy, laureat Nobel (1966); pianistul german, naturalizat elveţian, Wilhelm Backhaus (1969); arhitectul şi urbanistul german Walter Gropius (1969); actorul de film şi producătorul argentinian Luis Sandrini (1980); poetul american Howard Nemerov (1991);
medicul neurochirurg şi profesorul universitar român Constantin N. Arseni (1994); regizorul român de teatru de etnie maghiară Tompa Miklós, unul dintre fondatorii Teatrului Secuiesc din Tîrgu-Mureş (1996); criticul, eseistul și istoricul literar român Liviu Petrescu (1999); actrița mexicană de film, teatru și televiziune Katy Jurado (2002); soprana franceză Régine Crespin (2007); regizorul de film şi scenaristul român Mihai Iacob (2009); fizicianul român de origine turcă Geavit Musa (2010); desenatorul, pictorul, sculptorul şi fotograful american Cy Twombly (2011); actriţa americană de origine germană Rosemary Murphy (2014) și scriitorul, cineastul și jurnalistul francez Claude Lanzmann, regizor al documentarului „Shoah”, unul dintre cele mai importante filme despre Holocaust din toate timpurile (2018).

Septimiu Cioloboc