Oameni & Fapte – 5 iulie
Publicat de radiomures, 5 iulie 2016, 06:00
– Este cea de-a 187-a zi a lui 2016. Au rămas 179 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:35 şi va apune la ora 21:17.
– Azi e Ziua Naţională a Algeriei, care şi-a proclamat independenţa faţă de Franţa în 1962, sărbătoare naţională în Capul Verde – Ziua proclamării independenţei Republicii din 1975 – şi Ziua Naţională a Venezuelei, unde se aniversează proclamarea independenţei din 1811.
– La 5 iulie 328 d.Hr. s-a inaugurat podul lui Constantin cel Mare, construit peste Dunăre, între Sucidava (astăzi Corabia) şi Oescus (Ghighen, Bulgaria), construcţie realizată de către arhitectul Theophilus Patricius şi care reflectă importanţa dobândită de ţinuturile nord-dunărene pentru Imperiul Roman. NOTĂ: Podul a rămas în uz pentru mai bine de 40 de ani şi, cu o lungime totală de 2.437 de metri, din care 1.137 de metri peste albia Dunării, era considerat cel mai lung pod antic peste un curs de apă şi unul din cele mai lungi din toate timpurile.
– Între 5-14 iulie 1484, în timpul campaniei sultanului Baiazid al II-lea în Moldova (iunie – august), turcii cucereau cetatea Chilia Nouă, ridicată de Ştefan cel Mare în 1479, pe malul stâng al braţului Chilia al Dunării. După opt zile (la 14 iulie) cetatea era supusă, devenind raia turcească. Între 5-6 iulie 1809 a avut loc Bătălia de la Wagram, cea mai importantă confruntare militară din Războiul celei de-a Cincea Coaliții, desfășurându-se pe câmpia Marchfeld, în apropierea insulei dunărene Lobau și în dreptul localității Deutsch-Wagram, la 10 kilometri nord-est de Viena. Bătălia a opus o armată franco-germano-italiană, condusă de împăratul Napoleon I Bonaparte, unei armate austriece, comandate de arhiducele Carol de Austria-Teschen. Cele două zile de lupte s-au încheiat cu victoria decisivă a armatei franco-aliate.
– La data de 5 iulie 1811 Venezuela devenea primul stat sud-american care îşi proclama independența față de Spania, iar în anul 1865 a fost impusă, pentru prima oară în lume, o limită de viteză pe arterele de circulaţie: două mile pe oră, în Marea Britanie. În 1870 a avut loc un incendiu devastator în Istanbul, soldat cu 1.200 morți și 60.000 persoane rămase fără locuințe, iar pe 5 iulie 1941 Brigăzile 1 și 4 Mixte ale Armatei Române au eliberat orașul Cernăuți. În 1946, la Paris, au fost prezentați primii bikini, iar la 5 iulie 1958 o echipă de alpinişti americani (evident, nu în… bikini) a realizat cea dintâi ascensiune a Vârfului Gasherbrum I, din Masivul Karakorum, al 11-lea vârf din lume ca înălțime (8.080 de metri).
– În anul 1975 tenismanul american Arthur Ashe devenea primul negru care a câștigat Wimbledon-ul, învingându-l în finală pe Jimmy Connors, compatriotul său şi favoritul turneului de Mare Şlem. Între 5-7 iulie 1991 a avut loc, la Bucureşti, Congresul Alianţei Civice, la care s-a decis crearea unei noi formaţiuni politice: Partidul Alianţei Civice (PAC), iar pe 5 iulie 1996 s-a născut oiţa Dolly, primul mamifer clonat din lume.
– La 5 iulie s-au născut, între alţii: actrița britanică de teatru Sarah Siddons (1755); inginerul și fizicianul scoțian William Rankine, unul dintre fondatorii termotehnicii (1820); scriitorul și diplomatul mexican Ignacio Mariscal (1829); tenismanul și politicianul american Dwight F. Davis, creatorul competiţiei care-i poartă numele, „Cupa Davis” (1879); violonistul şi compozitorul ceh Jan Kubelík (1880); actorul român Constantin Tănase (1880); fiziologul american Herbert Spencer Gasser, laureat Nobel (1888); scriitorul francez Jean Cocteau (1889); chimistul american John Howard Northrop, laureat al Premiului Nobel (1891); dramaturgul, scenaristul și autorul francez Marcel Achard (1899); biologul american Ernst Mayr (1904); politicianul francez Georges Pompidou, fost preşedinte al Franţei (1911); actrița americană Katherine Helmond (1928); actrița americană Beverly Tyler (1928); muzicologul român Ada Brumaru (1930); actrița americană Shirley Knight (1936); economistul scoțian James Mirrlees, laureat Nobel (1936); fizicianul olandez Gerardus ‘t Hooft, laureat Nobel (1946); muzicianul american Huey Lewis (1950); tenismanul australian Peter McNamara (1955); actrița americană Patsy Pease (1956); actrița română Irina Movilă (1966); fotbalistul italian Gianfranco Zola (1966); actrița porno americană Letha Weapons (1972); fotbalistul argentinian Hernán Crespo (1975); tenismena franceză Amélie Mauresmo (1979); cântăreața de muzică pop și actrița australiană Stephanie McIntosh (1985) şi actorul american Jason Dolley (1991).
– În 5 iulie au murit: inventatorul francez Nicéphore Niépce (1833); geologul german Heinrich Georg Bronn (1862); poetul kazah Abai Kunanbaev (1904); pictorul, sculptorul şi scriitorul german Max Klinger (1920); medicul german Albrecht Kossel, laureat Nobel (1927); filologul, scriitorul și traducătorul de origine aromână Cezar Papacostea (1936); scriitorul francez Georges Bernanos (1948); inventatorul american Charles Sherwood Noble (1957); chimistul maghiar George de Hevesy, laureat Nobel (1966); arhitectul german Walter Gropius (1969) şi actrița mexicană Katy Jurado (2002).
