Oameni & Fapte – 5 Iunie

– Este cea de-a 156-a zi a lui 2018. Au mai rămas 209 zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:30 şi va apune la ora 21:10.

– Azi este „Ziua Mondială a Mediului Înconjurător”, instituită din 1972, de Organizaţia Naţiunilor Unite, pentru conştientizarea nevoii de păstrare şi ameliorare a mediului. În România este „Ziua Împotriva Violenţei Asupra Copilului”, „Ziua Geografiei” şi „Ziua Învăţătorului”, marcată din 2008, în ziua de naştere a dascălului Gheorghe Lazăr, întemeietorul învăţământului modern din ţara noastră. Pe plan internaţional este sărbătoare naţională în Danemarca – „Ziua Constituţiei”, adoptată la 5 iunie 1849.

– La 5 iunie 1446 Dieta Ungariei îl alegea pe Iancu de Hunedoara în funcția de guvernator general, iar în 1456 a avut loc „Închinarea de la Vaslui”, unde Marea Adunare a Moldovei a decis, din lipsa totală a unui ajutor extern, plata unui tribut anual către Poarta Otomană. Fapta este considerată drept primul tratat moldo-turc, în care erau stipulate şi privilegii pentru negustorii din întreaga Moldovă.

– În 5 iunie 1865 apărea, la Budapesta, revista „Familia”, fondată şi condusă de Iosif Vulcan, revistă în care a debutat Mihai Eminescu, în februarie anul următor, cu poezia „De-aş avea…”. Tot în 1865 România adera la Convenţia telegrafică internaţională de la Paris, împotriva voinţei Porţii Otomane, care dorea ca aderarea să se producă concomitent cu a sa, considerând România parte integrantă a imperiului. Prin acest eveniment, ţara noastră s-a afirmat ca subiect de drept internaţional, alături de statele suverane.

– La 5 iunie 1884 Facultatea de Medicină din Paris acorda titlul de doctor în medicină Mariei Cutzarida Crătunescu, prima femeie medic din România, iar în 1915 Danemarca adopta constituția prin care li s-a permis și femeilor să voteze. În 1935 Corneliu Zelea Codreanu a înființat Partidul „Totul pentru Țară”, expresia politică a Mișcării Legionare din România, iar în 1942 americanii declarau război României, în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale. În 1944 peste 1.000 de bombardiere britanice au aruncat 5.000 de tone de bombe pe coasta Normandiei în pregătirea „Zilei Z” („D-Day”), iar în anul 1947 s-a făcut publică propunerea guvernului SUA de a ajuta ţările din Europa Occidentală, prezentată de secretarul de stat George Marshall. Propunerea, cunoscută sub denumirea de „Planul Marshall”, a fost acceptată de statele vest-europene la Conferinţa economică de la Paris, din septembrie acelaşi an.

– La 5 iunie 1967 a început al treilea conflict armat israeliano-arab, ştiut în istorie ca „Războiul de şase zile”. Atunci, aviaţia israeliană a lansat atacuri simultane asupra Egiptului, Iordaniei şi Siriei, ocupând Peninsula Sinai, Cisiordania, Platoul Golan, Ierusalimul de Est şi Fâşia Gaza. În anul 1968, senatorul american Robert F. Kennedy, candidat la președinția SUA, a fost împușcat mortal (la „Ambassador Hotel” din Los Angeles, statul California) de palestinianul de cetăţenie iordaniană Sirhan Bishara Sirhan.

– În 5 iunie 1970 s-a vernisat prima expoziție retrospectivă europeană a sculptorului Constantin Brâncuși, la Muzeul de Artă din România, iar în anul 1973 jucătorul român de tenis Ilie Năstase câştiga turneul internaţional de la Roland Garros (din Franţa), „zdrobindu-l” în finală pe croatul Nikola „Niki” Pilić, cu scorul de 6-3, 6-3, 6-0. În 1975 Canalul Suez s-a redeschis traficului internaţional, iar Egiptul a preluat controlul celor două maluri, iar în 1983 atleta română Anişoara Cuşmir a realizat un nou record mondial la săritura în lungime (7,43 metri), la „Internaţionalele României”, care s-au desfăşurat pe fostul stadion „23 August”. În 1997 s-a inaugurat noul sediu al Bibliotecii Academiei Române, iar în 2002 s-a realizat primul autotransplant cardiac, la Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. dr. C.C. Iliescu” din Bucureşti, prin explantarea cordului pacientului, repararea şi redimensionarea lui în afara corpului pacientului şi reimplantarea sa. În fine, la 5 iunie 2006 Serbia şi-a declarat independenţa faţă de uniunea statală Serbia şi Muntenegru.

– În 5 iunie s-au născut: cărturarul iluminist român Gheorghe Lazăr (1779); matematicianul şi astronomul englez John Couch Adams (1819); actorul român Constantin I. Nottara (1859); istoricul, scriitorul, publicistul şi omul politic român Nicolae Iorga (1871); economistul britanic John Maynard Keynes (1883); prozatorul român Leon Donici (1887); poetul şi dramaturgul spaniol Federico García Lorca (1898); fizicianul britanic de etnie maghiară Dennis Gabor, inventatorul fotografiei tridimensionale şi laureat Nobel (1900); poetul avangardist român Stephan Roll (1903); cardinalul român greco-catolic Alexandru Todea (1912); ziaristul şi scriitorul american de origine irlandeză Cornelius Ryan (1920); dramaturgul şi ziaristul român Alexandru Mirodan (1927); inginerul chimist român Radu Tudose (1928); regizorul şi scenaristul francez Jacques Demy (1931); umoristul, scenaristul şi regizorul român Dan Mihăescu (1933); imunologul american de origine română Constantin Atanasie Bona (1934); pianista argentiniană Martha Argerich (1941); actriţa italiană Stefania Sandrelli (1946); poetul şi criticul literar român Gheorghe Mocuţa (1953); saxofonistul şi compozitorul american Kenneth Bruce Gorelick, cu numele de scenă Kenny G (1956);
jurnalistul român Liviu Mihaiu (1963); cântăreţul şi compozitorul american Brian McKnight (1969); scriitorul şi jurnalistul român Jean-Lorin Sterian (1975) şi cântăreţul spaniol David Bisbal (1979).

– La 5 iunie au murit: compozitorul englez Orlando Gibbons (1625); compozitorul şi organistul german Johann Kuhnau (1722); compozitorul italian Giovanni Paisiello (1816); compozitorul german Carl Maria von Weber (1826); prozatorul, poetul şi ziaristul american Stephen Crane (1900); dramaturgul francez Georges Feydeau (1921); prozatorul şi ziaristul român Eugen Goga, fratele poetului Octavian Goga (1935); compozitorul şi dirijorul italian Riccardo Zandonai (1944); filologul român Ilie Bărbulescu (1945); criticul literar român Dumitru Tomescu (1945); filologul clasicist, poetul şi traducătorul român Victor Buescu (1971); preşedintele american Ronald Reagan (2004); informaticianul român Mihai Pătraşcu (2012); scriitorul american Ray Bradbury, autor de romane SF, fantasy, horror şi mister (2012); medicul stomatolog român Valerian C. Popescu, specialist în chirurgia buco-maxilo-facială (2013) şi cântăreţul şi compozitorul român de muzică folk Octavian Bud (2017).

Septimiu Cioloboc