Oameni & Fapte – 5 noiembrie
Publicat de Corina Muntean, 5 noiembrie 2020, 06:00
– Este cea de-a 310-a zi a lui 2020. Au mai rămas 56 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:10 şi va apune la ora 17:00.
– Azi este „Ziua Profesiilor Liberale din România”, marcată din 2008, după ce Comitetul Economic şi Social European lansa, în 2006, „Ziua Europeană a Profesiilor Liberale”. Pe mapamond sunt marcate „Ziua Mondială de Conştientizare a Tsunamiurilor”, stabilită de Adunarea Generală a ONU și celebrată din 2016, dar și „Ziua Mondială a Limbii Romani”, adoptată la 7 noiembrie 2015 de Adunarea Generală a UNESCO. În Marea Britanie este „Ziua Focurilor de Artificii”, una dintre cele mai populare sărbători britanice și care marchează eşuarea unui complot din 1605 („Complotul prafului de puşcă”) vizând incendierea Parlamentului, atribuit unui grup de catolici.
– La 5 noiembrie 1860 a fost inaugurată Grădina Botanică din Bucureşti, iar în 1880 diplomatul român Sergiu Voinescu era primit în audienţă de secretarul de stat american William E. Ewarts, pentru a notifica proclamarea Independenţei de Stat a României. În 1889 s-au deschis oficial cursurile Şcolii Superioare de Război (azi Academia de Înalte Studii Militare), prima instituţie de învăţământ superior din istoria Armatei Române, iar în 1905 a avut loc, la Lugoj, întrunirea populară a peste 20.000 de români din 32 de localităţi din Banat şi Transilvania, care au cerut recunoaşterea naţionalităţii române şi promovarea limbii şi culturii româneşti.
– La 5 noiembrie 1912 politicianul democrat american Woodrow Wilson era ales președinte al SUA, iar în anul 1918 medicul, publicistul și omul politic român Alexandru Vaida-Voevod a citit, în Parlamentul de la Budapesta, declaraţia de independenţă a Transilvaniei, numită „Către popoarele lumii”. Declaraţia afirma, în faţa opiniei publice mondiale, dorinţa Transilvaniei de a se uni cu România.
– În 5 noiembrie 1930 aparatul german „Dornier Do X”, cel mai mare, mai greu și mai puternic hidroavion din lume la acea dată, a decolat de pe Lacul Constanța spre Amsterdam, în primul său zbor de promovare.
Între 5 şi 11 noiembrie 1933 s-a desfăşurat, la Salonic, cea de-a patra Conferinţă Balcanică, unde s-a adoptat proiectul Pactului Balcanic. Fapta a dus la semnarea Pactului Înțelegerii Balcanice, de către România, Grecia, Iugoslavia și Turcia (în 9 februarie 1934, la Ankara), un pas însemnat spre întărirea securității regionale.
– În 1940 democratul american Franklin D. Roosevelt era ales în funcția de președinte pentru o a treia legislatură, fapt unic în istoria SUA, iar în 1941, sub conducerea dirijorului şi compozitorului român Ion Croitoru, se înfiinţa Corul Radio, prima formaţie corală a radioului public românesc. În 1943 s-a creat Agenţia iugoslavă de presă „Taniug”, iar la 5 noiembrie 1968 Shirley Chisholm a devenit prima femeie de culoare aleasă în Congresul american.
– În 5 noiembrie 1970 a fost introdus, la Vatican, serviciul divin în limba națională a fiecărei comunități catolice, iar în anul 1978 s-a inaugurat nodul hidrotehic de la Stânca-Costeşti de pe râul Prut, construit împreună cu URSS (astăzi la graniţa cu Republica Moldova). În 1992 s-a redeschis Ambasada Vaticanului la Bucureşti (Nunţiatura Apostolică), iar prin Decretul nr. 192 din 5 noiembrie 1993 s-a înfiinţat Misiunea Permanentă a României pe lângă Consiliul Europei, cu sediul la Strasbourg, condusă de un reprezentant permanent cu rang de ambasador.
– În 1994 pugilistul american George Foreman (care avea 45 de ani) devenea cel mai în vârstă campion la categoria grea a versiunii profesioniste WBA (World Boxing Association). Acesta l-a bătut atunci, prin knock-out, pe mult mai tânărul său conaţional Michael Moorer, în vârstă de 27 de ani. În fine, la 5 noiembrie 2003 postul românesc „Radio Contact” şi-a schimbat numele și echipa, devenind „Kiss FM”.
– În 5 noiembrie s-au născut: cântăreţul, compozitorul şi poetul german Hans Sachs (1494); naturalistul, medicul şi diplomatul român Constantin Esarcu (1836); medicul, publicistul şi diplomatul român Mihail [Gheorghiad] Obedenaru (1839); chimistul francez Paul Sabatier, laureat Nobel (1854); medicul, farmacologul şi profesorul român Emanoil Riegler (1854); scriitorul, povestitorul, nuvelistul, romancierul și omul politic român Mihail Sadoveanu (1880); poetul panamez Ricardo Miró (1883); dirijorul, compozitorul, prozatorul şi profesorul român Mihail Bârcă (1888); pictorul și sculptorul român Vasile Blendea (1895); pianistul german Walter Gieseking (1895); prozatorul, traducătorul şi criticul literar român Octav Şuluţiu (1909); eseista română Elena Vianu, critic şi istoric literar, soţia lui Tudor Vianu (1911); cântăreţul de country şi actorul american Roy Rogers, supranumit „regele cowboy-lor” (1911); actrița britanică Vivien Leigh, soţia actorului Laurence Oliver (1913); economistul american Douglass North, laureat al Premiului Nobel (1920); pianistul francez de origine maghiară Georges [György] Czyffra (1921); ziaristul, editorul și publicistul german Rudolf Augstein, fondatorul revistei săptămânale „Der Spiegel” (1923); muzicianul şi producătorul american Ike Turner, fostul soț al cântăreței Tina Turner (1931); publicistul şi poetul român Ilie Purcaru (1933); regizoarea şi scenarista ucraineană Kira Muratova (1934); poetul, prozatorul şi ziaristul român Radu Selejan (1935); compozitorul român Mihai Moldovan (1937); cântărețul americano-francez Joe Dassin (1938); fotbalistul și antrenorul argentinian César Luis Menotti (1938); filosoful, logicianul și profesorul român Teodor Dima, care a inventat disciplina filosofică Logica gândirii creative (1939); prozatorul şi jurnalistul român Nicolae Cristache (1939); cântărețul american Art Garfunkel, membru al trupei de muzică folk „Simon & Garfunkel” (1941); scriitorul român Mihai Sin (1942); matematicianul român Ioan Tomescu (1942); pictoriţa română Angela Tomaselli (1943); actorul şi dramaturgul american Sam Shepard (1943); fizicianul american William Daniel Phillips, laureat Nobel (1948); poeta română Angela Nache-Mamier (1949); omul politic norvegian Thorbjørn Jagland, fost secretar general al Consiliului Europei, ministru și premier al Norvegiei (1950); fiziciana și gânditoarea indiană Vandana Shiva (1952); instrumentistul român Nelu Dumitrescu, toboşarul formaţiei de muzică rock „Iris” (1954); actorul american Robert Patrick (1958); cântăreţul de rock şi compozitorul canadian Bryan Adams (1959); actrița scoțiană Tilda Swinton, laureată a Premiului Oscar (1960); actrița americană Tatum O’Neal (1963); actriţa olandeză Famke Janssen (1964); cântăreaţa română Nicola (1967); fotbalistul român Ion Vlădoiu (1968); cântăreața germană Angela Gossow, solista trupei suedeze de death metal „Arch Enemy” (1974); scrimerul și antrenorul român Mihai Covaliu, campion olimpic și președinte al Comitetului Olimpic și Sportiv Român (1977); fotbalistul german Christoph Metzelder (1980) și actorul și muzicianul american Kevin Jonas, membru fondator al trio-ului „Jonas Brothers” (1987).
– La 5 noiembrie au murit: medicul italian Bernardino Ramazzini, considerat fondatorul medicinei muncii (1714); fizicianul scoţian James Clerk Maxwell (1879); biologul german August Weismann, unul dintre fondatorii geneticii (1914); romancierul şi publicistul român Victor Anestin (1918); tenorul român Ioan Băjenaru (1921); istoricul şi prozatorul român Orest Tafrali (1937); chimistul francez Georges Urbain, care a descoperit elementele chimice luteţiul şi yterbiul (1938); chirurgul și biologul francez Alexis Carrel, laureat Nobel (1944); scriitorul român Ion C. Vissarion (1951); astronomul român Nicolae Coculescu, fondator al Observatorului Astronomic din Bucureşti (1952); pictorul francez Maurice Utrillo (1955); actriţa română Maria Filotti (1956); poetul spaniol Luis Cernuda (1963); poetul, prozatorul şi publicistul român N. Crevedia, pseudonimul lui Nicolae Ion Cârstea (1978); pictoriţa română Lucia Demetriade Bălăcescu (1979); poetul român Matei Alexandrescu (1979); regizorul şi actorul francez de film Jacques Tati (1982); pedagogul român Ştefan Bârsănescu (1984); lingvistul și foneticianul român Dimitrie Macrea (1988); pianistul american de origine rusă Vladimir Horowitz (1989); britanicul Robert Maxwell, magnat al presei internaţionale (1991); numismatul şi arheologul român Bucur Mitrea (1995); istoricul şi scriitorul britanic Sir Isaiah Berlin (1997); scriitorul, criticul literar şi ziaristul român Radu G. Ţeposu (1999); scriitorul englez John Fowles (2005); dirijorul român Ion Pavalache (2007); pictorul român Nicolae Spirescu (2009); actriţa americană Jill Clayburgh (2010); poetul, prozatorul, jurnalistul şi omul politic român Adrian Păunescu (2010); compozitorul american Elliott Carter (2012); regizorul de film, compozitorul şi interpretul argentinian Leonardo Favio (2012); dramaturgul, prozatorul și politicianul român Dorel Dorian (2014); actorul american de film William Wintersole, cunoscut pentru rolurile din serialele „Tânăr și neliniștit” și „Spitalul General” (2019); romancierul afro-american Ernest J. Gaines (2019) și artista plastică Eleonora Romanescu din Republica Moldova (2019).
Septimiu Cioloboc
