Oameni & Fapte – 5 septembrie
Publicat de radiomures, 5 septembrie 2017, 08:33
– Este cea de-a 248-a zi a lui 2017. Au mai rămas 117 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsărit la ora 6:47 şi va apune la ora 19:53.
– Azi este „Ziua Internaţională a Carităţii” hotărâtă de Adunarea Generală a ONU din 2012, la iniţiativa Ungariei. Este marcată din anul 2013 şi are ca obiectiv sensibilizarea şi mobilizarea oamenilor, a ONG-urilor şi a altor forţe interesate din întreaga lume pentru a-i ajuta pe alţii, prin voluntariat şi prin activităţi filantropice. Ziua de 5 septembrie a fost aleasă pentru a aduce un omagiu celei care a fost Maica Tereza de Calcutta (5 septembrie 1997 fiind ziua în care a murit), laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 1979.
– Pe 5 septembrie 1661 ministrul de finanțe al regelui Ludovic al XIV-lea al Franței, Nicolas Fouquet, era arestat (la Nantes) de căpitanul muschetarilor regelui, D’Artagnan, iar în anul 1666 s-a stins Marele Incendiu din Londra, în urma căruia au murit 6 oameni şi au fost distruse 10.000 clădiri, inclusiv Catedrala Saint Paul.
– În 1698 ţarul Petru cel Mare al Rusiei introducea un impozit pe bărbi, cu excepția clerului și a țărănimii, pentru a-și determina poporul să renunțe la obiceiurile orientale, iar în anul 1905 s-a încheiat Războiul Ruso-Japonez din 1904-1905, prin Tratatul de la Portsmouth (statul american Maine). Rusia recunoştea supremaţia Japoniei în Coreea, întorcându-se la interesele sale economice din sudul Manciuriei (inclusiv peninsula Liaodong) şi în jumătatea sudică a insulei Sahalin.
– Pe 5 septembrie 1914 a început prima Bătălie de pe Marna (de lângă Paris), din Primul Război Mondial, luptă în care au murit 550.000 de soldați, după ce armata franceză a atacat armata germană ce avansa spre capitala Franţei. În 1920 apărea Legea privind reglementarea conflictelor colective de muncă, prin care se limita dreptul la grevă în România, instituindu-se obligativitatea arbitrajului între salariaţi şi patroni în faţa unei comisii ad-hoc. Adoptarea ei a provocat manifestaţii şi întruniri de protest în Bucureşti şi în multe alte oraşe din ţară.
– La 5 septembrie 1939 Japonia și Statele Unite ale Americii își declarau neutralitatea în „războiul european” (denumirea de atunci a celui de-Al Doilea Război Mondial).
– În ziua de 5 septembrie 1940 regele Carol al II-lea al României suspenda Constituția din februarie 1938, cedându-i generalului Ion Antonescu principalele prerogative ale puterii, după ce, cu o zi în urmă, generalul fusese numit preşedinte al Consiliului de Miniştri. Tot atunci guvernul britanic declara că nu recunoaşte arbitrajul germano-italian de la Viena, din data de 30 august 1940 (Dictatul de la Viena), prin care nordul Transilvaniei a fost cedat Ungariei horthyste. Între 5-8 septembrie 1944, Armata a IV-a Română a oprit ofensiva germano-ungară din centrul Transilvaniei, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
– Pe 5 septembrie 1948 s-a înfiinţat echipa de fotbal Universitatea Craiova (care iniţial s-a numit Clubul Sportiv Universitar Craiova şi a aparţinut Asociaţiei Naţionale a Studenţilor din România). Universitatea Craiova este prima echipă din România care a disputat o semifinală de cupă europeană
(Cupa UEFA, ediţia 1982-1983). Clubul a fost dezafiliat de la FRF în 2011, fiind exclus din toate competiţiile. În 1972 a avut loc atentatul terorist asupra delegaţiei sportive israeliene la Jocurile Olimpice de Vară de la München (Germania), soldat cu moartea a 11 atleţi israelieni, un poliţist şi cinci din cei opt terorişi reprezentând grupul arab militant „Septembrie Negru”.
– La 5 septembrie 1980 s-a inaugurat Tunelul St. Gotthard din Elveția (de la Goschenen la Airolo), pe atunci cel mai lung tunel de autostradă din lume (16,91 kilometri), titulatură pe care a deținut-o vreme de 20 ani, până când a fost dat în folosință Tunelul Lærdal din Norvegia (măsurând 24,5 kilometri) şi, ulterior, Tunelul Zhongnanshan din China (de 18 kilometri).
– La 5 septembrie s-au născut: teologul, filosoful şi poetul italian Tommaso Campanella (1568); regele Ludovic al XIV-lea al Franței, supranumit „Regele Soare” (1638); preotul iezuit şi matematicianul italian Giovanni Girolamo Saccheri (1667); pictorul francez Maurice Quentin de la Tour (1704); prozatorul și poetul german Christoph Martin Wieland (1733); compozitorul german Johann Christian Bach, cel mai mic fiu al lui Johann Sebastian Bach (1735); pictorul german Caspar David Friedrich (1774); compozitorul german Giacomo Meyerbeer (1791); scriitorul şi publicistul român Alexandru Vlahuță (1858); scriitorul englez de origine maghiară Arthur Koestler (1905); teoreticianul și criticul literar român Adrian Marino (1921); traducătoarea română Catinca Ralea, fiica filosofului și esteticianului Mihail Ralea (1929); actorul român de teatru și film Constantin Codrescu (1931); actrița americană Raquel Welch (1940); muzicianul britanic Freddie Mercury, solistul şi liderul trupei „Queen” (1946); actorul american Michael Keaton (1951); fotbalistul și antrenorul brazilian Leonardo Araújo (1969) şi patinatoarea sud-coreeană Kim Yuna, campioană olimpică (1990).
– În 5 septembrie au murit: scriitorul francez Pierre Choderlos de Laclos (1803); filosoful, matematicianul şi sociologul francez Auguste Comte (1857); medicul român Constantin Levaditi, microbiolog, virusolog şi imunolog, unul dintre fondatorii virusologiei pe plan mondial şi promotor al chimioterapiei (1953); compozitorul și dirijoul român Gheorghe Danga (1959); prozatorul român Nicuţă Tănase (1986); dirijorul englez de origine maghiară Sir Georg Solti (1997); poetul, scriitorul, dramaturgul, publicistul, eseistul şi traducătorul român Radu Boureanu (1997); misionara catolică de origine albaneză Maica Tereza de Calcutta, laureată a Premiului Nobel pentru Pace (1997); matematicianul român Grigore Gheba, autor de culegeri de matematică (2004); cântăreţul, compozitorul şi poetul francez de origine română Jöel Holmes (2009); tenorul italian Salvatore Licitra (2011) şi actriţa japoneză Setsuko Hara (2015).
Septimiu Cioloboc
