Oameni & Fapte – 6 aprilie
Publicat de Corina Muntean, 6 aprilie 2021, 06:00
– Este cea de-a 96-a zi a lui 2021. Au mai rămas 269 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:52 şi va apune la ora 19:58.
– Astăzi este „Ziua Internaţională a Sportului pentru Dezvoltare şi Pace”, ocazie de promovare a sportului şi activităţii fizice ca limbaj universal şi mijloc inovator pentru educaţie, sănătate, incluziune socială, dezvoltarea tineretului, construirea păcii şi dezvoltarea durabilă.
– În 6 aprilie 402 d.Hr. a avut loc Bătălia de la Pollentia (azi Pollenzo, oraș în Italia) dintre romani și vizigoți, luptă în urma căreia romanii, conduși de generalul Stilicon, au capturat familia liderului vizigot, Alaric, pe fondul retragerii adversarilor. La 6 aprilie 1327 poetul italian Petrarca a văzut-o pentru prima dată pe Laura, iubirea sa idealizată, în biserica Sfânta Clara din Avignon și, de atunci, pasiunea fără speranță avea să-l stăpânească în următorii douăzeci și unu de ani, Laura găsindu-și loc doar în poemele sale.
– Pe 6 aprilie 1749 domnitorul Constantin Mavrocordat a abolit șerbia în Moldova, prin redefinirea statutului vecinilor, care nu mai erau considerați robi, ci țărani fără pământ. În anul 1795 apărea, tot în Moldova, prima carte românească de matematică, „Aritmetica”, scrisă de episcopul de Hotin, Amfilohie Hotiniul, iar la data de 6 aprilie 1814 a avut loc prima abdicare, fără condiții, a împăratului Napoleon I Bonaparte, la castelul Fontainebleau. După cinci zile s-a semnat Tratatul de la Fontainebleau, care reglementa exilul lui Napoleon în insula Elba.
– În anul 1830 americanul Joseph Smith fonda secta creştină a mormonilor. Smith şi adepţii săi propovăduiau, conform „Cărţii lui Mormon” – un profet imaginar -, întoarcerea apropiată a lui Hristos. Biserica Mormonă are adepţi în toată lumea care, iniţial, practicau poligamia. La 6 aprilie 1873 a apărut, în România, Legea creditului funciar, care a pus bazele „Creditului funciar rural”, prima mare instituţie modernă de credit în ţara noastră.
– În 1874 s-a înfiinţat, la Bucureşti, „Comisiunea monumentelor publice”, având drept scop clasarea şi conservarea monumentelor publice, iar în 1877 s-a publicat decretul de mobilizare generală în România, care a adus sub arme circa 100.000 de oameni în Războiul de Independenţă. Tot în 1877 „Teatrul cel Mare” din Bucureşti a fost numit oficial „Teatrul Naţional”, constituindu-se Societatea Dramatică a „Teatrului Naţional”.
– Pe 6 aprilie 1896 s-au deschis oficial, la Atena, primele Jocuri Olimpice Moderne, la 1.500 de ani după ce ele au fost interzise de împăratul roman Teodosiu I. Ceremonia a fost deschisă de regele George I al Greciei. În 1909 exploratorul american Robert Edwin Peary devenea primul om care a atins Polul Nord, împreună cu asistentul său Matthew Henson și patru eschimoși, iar în 6 aprilie 1913 s-a înfiinţat, la Bucureşti, Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale, prima instituţie de învăţământ economic superior din România (în prezent Academia de Studii Economice).
– În 1917 Statele Unite ale Americii declarau război Germaniei, în cadrul Primului Război Mondial, iar la 6 aprilie 1920 s-a înfiinţat Agenţia de Presă „Anatolia” din Turcia. În 1941 Germania a invadat Iugoslavia, în toiul celei de-a doua conflagraţii mondiale, iar în 1974 formația suedeză de muzică pop „ABBA” a câștigat „Eurovision”-ul de la Brighton, din Anglia, cu melodia „Waterloo”. În 1992 armata sârbă condusă de Slobodan Miloșevici a început asediul orașului bosniac Sarajevo şi, în aceeași zi, Comunitatea europeană a recunoscut independența Bosniei-Herțegovina.
– La 6 aprilie 1994 s-a declanşat genocidul din Rwanda, pe fondul unui adânc conflict interetnic, după ce şefii de stat din Rwanda și Burundi și-au pierdut viața într-un accident aviatic, prin doborârea aeronavei prezidenţiale. Violenţele au durat 100 de zile, timp în care au fost ucişi circa 800.000 de oameni conform Organizaţiei Naţiunilor Unite şi Uniunii Africane, respectiv un milion de civili conform altor surse.
– Între 6-8 aprilie 2004 s-a inaugurat Institutului Cultural Român de la Praga, iar în 2009 a avut loc un cutremur devastator, cu magnitudinea de 6,3 grade pe scara Richter, care a zguduit centrul Italiei, în special oraşul L’Aquila. Urmat de circa 280 de replici, seismul a provocat moartea a 308 persoane, rănirea altor 1.500, în vreme ce 65.000 de oameni au rămas fără case. Pagubele materiale au fost estimate la 16 miliarde de dolari americani.
– La 6 aprilie s-au născut: pictorul şi arhitectul italian renascentist Rafael (1483); compozitorul şi organistul german Johann Kuhnau (1660); poetul şi dramaturgul francez Jean-Baptiste Rousseau (1671); filosoful și istoricul scoțian James Mill (1773); scriitorul şi filosoful rus Aleksandr Herzen (1812); pictorul francez Gustave Moreau (1826); jurnalistul, istoricul, poetul, orientalistul şi traducătorul român de etnie armeană Hagop Djololian Siruni, mai cunoscut sub pseudonimul H. Dj. Siruni (1890); publicistul, memorialistul şi prozatorul român Pamfil Şeicaru (1894); pictoriţa franceză Jeanne Hébuterne, soția lui Amedeo Modigliani (1898); compozitorul român Paul Jelescu (1901); prozatorul, dramaturgul şi eseistul român Bogdan Amaru (1907); istoricul literar român Emilia Milicescu (1908); istoricul literar şi folcloristul român Gheorghe Vrabie (1908); biochimistul german Feodor [Felix Konrad] Lynen, laureat al Premiului Nobel (1911); prinţesa Alexandra Caradja a României (1920); Gheorghe Comănescu, fost mare maestru al Marii Loji Naţionale din România (1928); geneticianul şi biofizicianul american James Watson, laureat Nobel pentru descoperirea structurii ADN-ului (1928); dirijorul, compozitorul şi pianistul american de origine germană André Previn (1929); prozatorul, criticul şi istoricul literar, eseistul şi traducătorul român Alexandru George (1930); naistul şi compozitorul român Gheorghe Zamfir (1941); mezzo-soprana britanică Felicity Palmer (1944); cântărețul de muzică ușoară, compozitorul și actorul român Cornel Constantiniu (1945); fizicianul american Horst Störmer, laureat Nobel (1949); cântăreţul francez Patrick Hernandez, interpretul celebrului hit „Born To Be Alive” (1949); economistul şi profesorul american Clayton M. Christensen (1952); cântărețul român de hip-hop Ombladon, fondatorul trupei „Paraziţii” (1979) şi actrița americană Peyton List (1998).
– În 6 aprilie au murit: cărturarul slav Metodiu (885 d.Hr.); regele englez Richard I, supranumit „Inimă de Leu” (1199); Matei Corvin, regele Ungariei şi fiul lui Iancu de Hunedoara (1490); pictorul şi arhitectul italian Rafael (1520); gravorul și pictorul german Albrecht Dürer (1528); matematicianul norvegian Niels Henrik Abel (1829); scriitorul norvegian Alexander Lange Kielland (1906); baritonul şi pedagogul român Dimitrie Popovici-Bayreuth (1927); poetul american Edwin Arlington Robinson (1935); imunologul și microbiologul belgian Jules [Jean-Baptiste Vincent] Bordet, laureat Nobel (1961); compozitorul, pianistul și dirijorul rus Igor Fiodorovici Stravinski (1971); poetul român Virgil Carianopol (1984); compozitorul şi dirijorul român Viorel Doboş (1985); scriitorul şi biochimistul american de origine rusă Isaac Asimov, autor de literatură SF (1992); dirijorul, compozitorul şi pedagogul român Ion Şerfezi (1992); scriitorul german Stephan Hermlin (1997); procurorul român Sorin Moisescu, fost procuror general al României (2000); scriitorul român Petru Dumitriu (2002); prinţul Rainier al III-lea de Monaco (2005); pictoriţa şi graficiana română Wanda Sachelarie-Vladimirescu (2008); pictorul american Thomas Kinkade (2012); profesorul universitar român Ion Gheorghe Roşca (2013); regizorul spaniol de film Juan José Bigas Luna (2013); actorul, scenaristul, regizorul, compozitorul şi producătorul american de film Mickey Rooney (2014); actorul american James Best (2015); cântăreţul american de country Merle Haggard (2016); cronicarul, ziaristul şi reporterul sportiv român Nicolae Munteanu, care a lucrat la Radio Europa Liberă (2016); autorul, compozitorul și cântărețul francez de rock Jacques Higelin (2018); istoricul și profesorul român Şerban Papacostea (2018) și fizicianul și profesorul britanic David James Thouless, laureat Nobel (2019).
Septimiu Cioloboc
