Oameni & Fapte – 6 februarie
Publicat de Corina Muntean, 6 februarie 2020, 06:00
– Este cea de-a 37-a zi a lui 2020. Au mai rămas 329 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:40 şi va apune la ora 17:32.
– La noi este „Ziua Roşiei Montane”, deoarece la 6 februarie 131 d.Hr. avea loc prima atestare documentară a Roşiei Montane (în latină Alburnus Maior), numele apărând pe o tăbliţă cerată găsită într-una dintre galeriile ce datează din perioada romană. Roşienii sunt cea mai veche comunitate din România, iar Roşia Montană este considerată de istorici actul de naştere a poporului român. Aici au fost găsite tăbliţele cerate antice, ce au stat la baza cercetării dreptului roman de către istoricul german Theodor Mommsen, laureat Nobel. Cei şapte kilometri de galerii romane sunt unici în lume.
– Pe plan mondial e „Ziua Internaţională a Toleranţei Zero faţă de Mutilarea Genitală Feminină” (FGM) şi Sărbătoarea Naţională a Noii Zeelande, ţară în care se aniversează semnarea Tratatului de la Waitangi, din 6 februarie 1840, dintre băştinaşi (Māori) şi coloniştii britanici, document care s-a aflat la baza constituirii statului insular.
– Între 6-8 februarie sunt „Zilele Mondiale fără Telefon Mobil”, marcate prima dată pe 6 februarie 2001, la iniţiativa scriitorului francez Philip Marso, autorul primului roman scris sub formă de SMS. Din 2004 campania a fost extinsă pe trei zile (6, 7 şi 8 februarie). Scopul manifestărilor este de a atrage atenţia utilizatorilor asupra impactului pe care îl are tehnologia în viaţa cotidiană şi asupra dependenţei de telefoanele mobile şi smartphone-uri.
– La 6 februarie 1696 apărea, în tipografia de la Mănăstirea Snagov, prima tipăritură românească – „Orânduiala slujbei Sfinţilor Constantin şi Elena”, publicată sub îngrijirea lui Antim Ivireanul şi dedicată domnitorului Constantin Brâncoveanu.
– În 1822 nava chinezească „Tek Sing”, supranumită „Titanicul estului”, s-a izbit de un recif lângă Indonezia și s-a scufundat, accident soldat cu circa 1.600 de morţi. În 1886 chimistul german Clemens Winkler a descoperit un element chimic pe care l-a numit germaniu, iar în 1898 a avut loc, la Paris, premiera „Poemei române” compusă de George Enescu. Aceea era prima apariție publică a lui Enescu în calitate de compozitor, la vârsta de 16 ani.
– La 6 februarie 1945 a apărut, în România, Legea nr. 86 privind Statutul Naţionalităţilor Minoritare, potrivit căreia toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii şi se bucură de aceleaşi drepturi civile şi politice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, limbă sau religie. În 1952 Elisabeta a II-a a fost proclamată regină a Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, iar în 1958, opt fotbaliști ai clubului englez Manchester United au murit în accidentul aviatic de la München.
– În 1990, la Tribunalul Municipal București, s-a înregistat cel de-al 27-lea partid politic din România postdecembristă: Frontul Salvării Naționale (FSN), sub conducerea lui Ion Iliescu, iar la 6 februarie 2019 statele membre NATO au semnat, la Bruxelles, un protocol de aderare cu Republica Macedonia (din 12 decembrie 2019 Republica Macedonia de Nord). Astfel, țara balcanică va deveni al 30-lea membru al alianței militare.
– În 6 februarie s-au născut: matematicianul elveţian Nicolaus II Bernoulli (1695); tenorul român Ioan Băjenaru (1863); biologul, zoologul, histologul şi citologul român Dimitrie Voinov (1867); criticul şi colecționarul de artă român de etnie armeană Krikor H. Zambaccian (1889); poetul, dramaturgul şi traducătorul român Adrian Maniu (1891); prozatorul, dramaturgul şi poetul român Sandu Teleajen (1893); medicul român Constantin T. Nicolau, fondatorul hematologiei româneşti moderne (1897); soprana germană de coloratură Erna Sack (1898); actorul mexican Ramón Novarro (1899); pianistul chilian Claudio Arrau (1903); scriitorul, ziaristul și reporterul român Geo Bogza (1908); fostul preşedinte american Ronald Reagan (1911); compozitorul, dirijorul şi instrumentistul român Sergiu [Serghei] Malagamba (1913); arheologul şi paleoantropologul britanic Mary Leakey (1913); filologul, istoricul literar, scriitorul şi omul politic român ţărănist Gabriel Ţepelea (1916); actrița americană de origine maghiară Zsa Zsa Gábor (1917); poetul şi traducătorul român Dan Constantinescu (1921); soprana română Zoe Dragotescu (1926); fotbalistul român Alexandru Apolzan (1927); actorul francez Pierre Brice, unul dintre cei mai populari actori francezi în Germania, graţie personajului Winnetou, pe care l-a interpretat într-o serie de filme western (1929); părintele arhidiacon român Sebastian Barbu-Bucur, muzicolog, compozitor de muzică bizantină şi profesor (1930); actorul, regizorul, scenaristul şi criticul de film francez François Truffaut (1932); publicistul, prozatorul, dramaturgul şi poetul român Sorin Holban (1933); compozitorul român de muzică pop Dan Iagnov (1935); actorul american Mike Farrell (1939); interpretul şi compozitorul jamaican de muzică reggae Bob Marley (1945); antrenorul român de fotbal Viorel Hizo (1947); soprana și profesoara română Mioara Cortez (1949); cântăreața şi compozitoarea americană Natalie Cole, fiica solistului Nat King Cole (1950); artistul plastic român Victor Dima (1953); jurnalistul francez Érik Izraelewicz, fost director al cotidianului „Le Monde” (1954); medicul chirurg român Victor Gomoiu, întemeietorul istoriografiei medicale româneşti moderne şi al muzeografiei medico-farmaceutice (1960); interpretul şi compozitorul american de muzică rock Axl Rose, membru al trupei rock „Guns ’N’ Roses” (1962); cântăreţul și compozitorul canadian Gord Downie, liderul trupei rock „Tragically Hip” (1964); cântăreţul român Cătălin Crișan (1968); ziarista română Lavinia Șandru (1975) şi muzicianul basarabean Dan Bălan (1979).
– La 6 februarie au murit: dramaturgul italian Carlo Goldoni (1793); chimistul, fizicianul şi filosoful englez Joseph Priestley, care a descoperit oxigenul, fenomenul de respiraţie la vegetale, hidrogenul sulfurat şi etilena (1804); omul politic bulgar Vasil Levski, fruntaş al mişcării de eliberare a Bulgariei de sub jugul otoman (1873); poetul, jurnalistul şi diplomatul nicaraguan Rubén Darío (1916); omul politic liberal român Constantin Argetoianu, ministru şi premier (1952); violonistul român Ionel Geantă (1980); poetul spaniol Jorge Guillén (1984); inginerul electrician român Remus Răduleţ (1984); compozitorul român de muzică uşoară Radu Şerban (1984); compozitorul român de origine maghiară Trózner József (1984); arheologul român Ion Berciu (1986); regizorul, scenaristul şi producătorul francez de film André Cayatte (1989); omul politic ţărănist, matematicianul şi fizicianul român Caius Iacob (1992); poetul, prozatorul, traducătorul şi ziaristul român George Ciorănescu, fost redactor şef la Radio Europa Liberă (1993); compozitorul român Dan Constantinescu (1993); poetul, eseistul, criticul şi istoricul literar român Ion Negoiţescu (1993); scriitorul american James Merrill (1995); medicul şi biologul român Nicolae Simionescu (1995); scriitorul vietnamez Duyèn Anh (1997); actorul român Constantin [Pace] Bărbulescu (1998); cântăreţul austriac de hip-hop şi rock Falco (1998); chimistul britanic de origine austriacă Max [Ferdinand] Perutz, laureat Nobel (2002); pianistul italian de origine rusă Lazar Berman (2005); jurnalistul român Max Bănuş (2008); actorul american James Whitmore (2009); romanciera şi poeta franceză de origine libaneză Andrée Chedid (2011); muzicianul nord-irlandez Gary Moore, chitaristul trupei rock irlandeze „Thin Lizzy” (2011); pictorul şi sculptorul catalan Antoni Tàpies (2012); pictoriţa, gravorarea şi scenografa română Elvira Micoş (2014); scriitoarea, traducătoarea, producătoarea de film şi profesoara algeriană Assia Djebar (2015); criticul și istoricul de artă, scriitorul, jurnalistul și profesorul român Mircea Deac (2015); profesorul român, autorul de manuale și publicistul Radion Cucereanu (2018); scriitoarea britanică Rosamunde Pilcher – „regina nuvelelor romantice” (2019) și poetul, prozatorul, editorul, dramaturgul, memorialistul, publicistul, traducătorul şi diplomatul român Ion Brad (2019).
Septimiu Cioloboc
