Oameni & Fapte – 6 ianuarie
Publicat de MIRELA ROTAR, 6 ianuarie 2020, 06:00
– Este cea de-a 6-a zi a lui 2020. Au mai rămas 360 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 8:05 şi va apune la ora 16:50.
– Creştinii ortodocşi şi cei greco-catolici sărbătoresc Botezul Domnului, fapt cunoscut în popor drept „Boboteaza” – Dumnezeiasca Arătare. În Calendarul Romano-Catolic figurează Epifania Domnului.
– Azi este „Ziua Mondială a Orfanilor de Război”, instituită de o organizaţie din Franţa („SOS Enfants sans Detresss”), care a dorit prin acest demers să atragă atenţia comunităţii internaţionale asupra acestui grup ţintă cu adevărat vulnerabil, copiii rămaşi orfani în urma unui conflict.
– În 1066 Harold al II-lea s-a încoronat rege al Angliei, cu puțin timp înainte ca țara să fie cucerită de normanzi, iar în 1540 regele Henric al VIII-lea al Angliei s-a însurat cu cea de-a patra lui soție, Anne de Cleves. Pe 6 ianuarie 1714 englezul Henry Mill patenta un dispozitiv de scris asemănător tiparului (maşina de scris din zilele noastre), însă prima maşină de scris comercială a fost patentată abia în anul 1868, inventatorul ei fiind inginerul mecanic american Christopher Sholes.
– În 6 ianuarie 1838 inventatorul american Samuel Morse a efectuat prima demonstrație a sistemului său de telegrafie în orașul Morristown, din statul american New Jersey. Educatoarea italiană Maria Montessori a deschis, la Roma, în 1907, prima sa școală și grădiniță pentru copiii muncitorilor din capitala Italiei, iar pe 6 ianuarie 1912 New Mexico era admis drept cel de-al 47-lea stat american.
– În 1926 s-a creat Compania aeriană germană „Lufthansa”. Cunoscută sub numele de „Deutsche Luft Hansa – D.L.H.”, compania aeriană a devenit, din 1953, „Deutsche Lufthansa A.G.” În 1929 Alexandru I Karagheorghević, rege al Serbiei, Croației, Sloveniei şi Iugoslaviei, a abolit Constituția şi a dizolvat guvernul, instaurând un regim de dictatură. La 6 ianuarie 1929 ferma americană „Sheffield” din New York a introdus ambalajul din carton, înlocuind clasica sticlă de lapte, iar în 1942 „Pan American Airlines” a devenit prima companie aeriană comercială care efectuează zboruri în jurul lumii. În 1950 s-a dat Decretul nr. 6 prin care se hotăra înființarea coloniilor (lagărelor) de muncă în România. Ele și-au început activitatea la 14 ianuarie acelaşi an. În perioada 1950-1954, au fost internate în lagărele de muncă 22.077 de persoane.
– La 6 ianuarie 1965 s-au stabilit relaţii diplomatice, la rang de ambasadă, între România şi Liban, iar în 1990 s-a reînfiinţat oficial, în România, Partidul Național Liberal. În ziua de 6 ianuarie 1994 patinatoarea americană Nancy Kerrigan, dublă medaliată olimpică, a fost atacată și lovită în piciorul stâng de o persoană plătită de fostul soț al rivalei sale, Tonya Harding.
– La data de 6 ianuarie 2003 a început procesul intentat cetăţeanului francez Zacarias Moussaoui, singura persoană pusă sub acuzație până în prezent pentru atentatele de la 11 septembrie 2001 din New York, iar în anul 2007 la Bâlea Lac, în județul Sibiu, s-a inaugurat cea dintâi biserică ecumenică de gheață din România.
– În 6 ianuarie s-au născut: Jeanne [Ioana] d’Arc, eroină a Franţei, supranumită „Fecioara din Orleans” (1412); aviatorul francez Jacques-Étienne Montgolfier, care a lansat, împreună cu fratele său Joseph, primul balon cu aer cald (1745); scriitorul, istoricul şi cărturarul iluminist român Ioan Budai-Deleanu, reprezentant al Şcolii Ardelene (1760); scriitorul, traducătorul, lingvistul, publicistul şi omul politic român Ion Heliade-Rădulescu, primul preşedinte al Academiei Române (1802); arheologul german Heinrich Schliemann (1822); medicul român de origine cehă Iacob Dimitrie Felix, fondator al şcolii româneşti de igienă şi sănătate publică (1832); pictorul francez Gustave Doré (1832); poetul român Alexandru Sihleanu (1834); dirijorul, pedagogul şi compozitorul german Max Bruch (1838); poetul bulgar Hristo Botev (1848); compozitorul și pianistul rus Aleksandr Scriabin (1872); poetul, nuvelistul, istoricul și folcloristul american Carl Sandburg (1878); poetul, prozatorul, dramaturgul, gazetarul și traducătorul român Ion Minulescu (1881); compozitorul, culegătorul de folclor și avocatul român Emil Monţia (1882); pictorul și violonistul român Tarasov Stavru (1883); medicul român epidemiolog şi microbiolog Dumitru Combiescu (1887); prozatorul român Ionel Teodoreanu, fratele scriitorului Păstorel Teodoreanu (1897); matematicianul român Ernest Abason (1897); fizicianul și inginerul român Ion I. Agârbiceanu, fiul scriitorului Ion Agârbiceanu (1907); actorul, scenaristul, regizorul de teatru şi colecţionarul român de artă Dan Nasta (1919); baritonul român David Ohanesian (1927); scriitorul, editorul și profesorul american E. L. [Edgar Lawrence] Doctorow (1931); actorul şi scriitorul britanic John Clive, autor al unor cărţi devenite bestseller-uri internaţionale (1933); regizorul român de film documentar Gheorghe Horvat (1934); cantautorul italian Adriano Celentano (1938); înotătorul australian Murray Rose, campion olimpic și recordman mondial (1939); cântăreaţa română de muzică ușoară Doina Badea (1940); poetul român Ion Iuga (1940); poetul, publicistul şi discipolul literar român Ion Drăgănoiu (1943);
imunologul elveţian Rolf Zinkernagel, laureat Nobel (1944); muzicianul britanic Syd Barrett, membru fondator al formației britanice de rock progresiv „Pink Floyd” (1946); chitaristul australian de origine scoțiană Malcolm Young, membru al trupei rock australiene „AC/DC” (1953); regizorul de film, scenaristul şi dramaturgul britanic Anthony Minghella (1954); actorul britanic Rowan Atkinson, celebru pentru interpretarea personajului „Mr. Bean” (1955) şi fotbalistul şi antrenorul român Ilie Dumitrescu, analist în domeniul fotbalului (1969).
– În 6 ianuarie au murit: violonistul şi compozitorul francez Rodolphe Kreutzer (1831); istoriograful şi traducătorul român Nicolae Stoica de Haţeg (1833); pedagogul francez Louis Braille, inventatorul unui răspândit sistem de scriere/citire pentru nevăzători, care-i poartă numele (1852); călugărul, botanistul și cercetătorul austriac Gregor Johann Mendel, întemeietor al geneticii (1884); poetul spaniol José Maria Gabriel Y Galán (1905); geodezul, cartograful şi generalul român Constantin I. Brătianu (1910); omul politic republican american Theodore Roosevelt, preşedinte al SUA şi laureat Nobel (1919); scriitorul român Iacob Negruzzi (1932); filantropul şi deputatul liberal român Constantin N. Vasiliu Bolnavu (1944); mineralogul şi geochimistul rus Vladimir I. Vernadski, unul dintre fondatorii geochimiei moderne (1945); regizorul american Victor Fleming (1949); cronicarul muzical, eseistul şi traducătorul român Radu Cioculescu, fratele criticului şi istoricului literar Şerban Cioculescu (1961); pictorul şi graficianul mexican David Alfaro Siqueiros (1974); scriitorul englez A.[rchibald] J.[oseph] Cronin (1981); acordeonistul român Marcel Budală, instrumentist solist şi acompaniator în Orchestra de Muzică Populară Radio (1989); fizicianul rus Pavel Alexeevici Cerenkov, laureat Nobel (1990); compozitorul român Gheorghe Bazavan (1990); balerinul și coregraful rus Rudolf Nureyev (1993); poetul, eseistul, ziaristul și criticul de artă român din diaspora Ştefan Baciu (1993); trompetistul și interpretul american de jazz Dizzy Gillespie (1993); pianistul și compozitorul francez de jazz Michel Petrucciani (1999); arhimandritul Vasile Vasilache, vicarul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române în America şi Canada (2003); criticul şi istoricul literar, eminescologul şi profesorul român Petru Mihai Gorcea (2005); cântăreţul american de blues, jazz şi soul Lou Rawls (2006); pictorul român Toma Hirth (2009); jurnalistul ceh, criticul de muzică și realizatorul de emisiuni radiofonice Ivan Medek, fost cancelar al Cehiei (2010); actorul şi regizorul francez Marcel Cuvelier (2015); actorul şi cântăreţul britanic Lance Percival (2015); actorul francez Yves Vincent (2016); scriitorul, eseistul, criticul, profesorul şi scenaristul argentinian Ricardo Piglia (2017); actorul indian Om Puri (2017) și actriţa americană Francine York (2017).
Septimiu Cioloboc
