Oameni & Fapte – 6 iunie
Publicat de Rotar Mirela, 6 iunie 2022, 09:07
– Este cea de-a 157-a zi a lui 2022. Au mai rămas 208 zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:30 şi va apune la ora 21:11.
– Astăzi este „Ziua Limbii Ruse”, marcată la recomandarea Organizaţiei Naţiunilor Unite, limba rusă fiind una din cele şase limbi oficiale ale ONU (alături de engleză, arabă, spaniolă, chineză şi franceză). A fost aleasă ziua de naştere a poetului şi dramaturgului rus Aleksandr Puşkin (6 iunie 1799), considerat întemeietorul literaturii ruse moderne. Este şi Ziua Naţională a Suediei, deoarece la 6 iunie 1523 Gustav Vasa era ales rege al Suediei, faptă care a marcat simbolic sfârșitul Uniunii de la Kalmar și a pus bazele statului naţional suedez. Mai mult, la 6 iunie 1809 s-a adoptat cea dintâi Constituţie a Suediei, iar din 6 iunie 1916 este sărbătorită şi „Ziua Drapelului” suedez.
– În 1654 regina Cristina a Suediei a renunţat la tron, fiind succedată de vărul ei, Carol al X-lea Gustav. Motivele abdicării au fost dorința acesteia de a deveni catolică (lucru interzis în Suedia protestantă) și faptul că nu voia să se căsătorească pentru a avea un moștenitor la tron. În 1808 Joseph Bonaparte, fratele împăratului francez Napoleon I, a fost încoronat rege al Spaniei, iar în 1844 s-a înfiinţat, la Londra, „Young Men’s Christian Association – YMCA” („Asociaţia Tinerilor Creştini” – YMCA).
– În 1906 s-a deschis, în parcul din Dealul Filaret (azi parcul „Carol I”) din Bucureşti, „Expoziţia generală română”, cu scopul de a prezenta realizările economice, sociale, politice şi culturale ale ţării în cei 40 de ani de domnie a regelui Carol I al României, iar în 1925 inginerul american Walter Chrysler fonda marca „Chrysler”, care ulterior va reuni mai multe mărci americane de tradiţie.
– Pe 6 iunie 1930 Carol al II-lea s-a reîntors în România, intrând ilegal, cu pașaport fals. S-a instalat la Palatul Cotroceni din Bucureşti, dând lovitura de stat contra propriului fiu, Mihai – faptă cunoscută în istoria României ca „Restaurația carlistă”. La 6 iunie 1944, în cel de-Al Doilea Război Mondial, s-a declanşat „Operaţiunea Overlord”, adică debarcarea a 155.000 de soldaţi aliaţi pe plajele franceze din Normandia, pe ţărmul Oceanului Atlantic. Ziua a rămas în istorie ca „D Day” („Ziua Z”, sau „Ziua cea mai lungă”).
– În 1954 a emis, pentru prima oară, Studioul Teritorial de Radio Craiova, parte a Radiodifuziunii Române, iar pe 6 iunie 1960, la Bucureşti, în cadrul Campionatelor Internaţionale de Atletism ale României, sportiva noastră Iolanda Balaș stabilea un nou record mondial la săritura în înălțime, trecând peste ştacheta ridicată la 1,85 metri. La un an distanţă, în 1961, luptătorul român de greco-romane Valeriu Bularca cucerea primul titlu de campion al lumii (la categoria 70 kilograme) la Campionatul Mondial de la Yokohama, din Japonia.
– La 6 iunie 1971 a fost lansată nava sovietică „Soiuz-11”, cea dintâi navă cosmică de transport, într-o misiune care a durat aproape 24 de zile. Nava „Soiuz-11” a fost utilizată numai pentru echipa de lucru destinată să ia în primire staţia „Saliut”, echipă care a desfăşurat activităţi ştiinţifice şi utilitare la bordul staţiei. În anul 1987 a fost dat în folosinţă pasajul rutier subteran „Unirea” din Bucureşti, cu lungimea de 900 de metri, din care 600 acoperiţi, iar pe 6 iunie 2011, în oraşul belgian Anvers, a fost inaugurat primul tunel de cale ferată din Europa alimentat cu energie solară. Lung de 3,3 kilometri, tunelul face parte din traseul feroviar de mare viteză care va lega Parisul de Amsterdam.
– La 6 iunie 2012 şefii de stat din patru ţări sud-americane (Chile, Columbia, Mexic şi Perú) au semnat acordul „Alianţei Pacificului”, document care vizează integrarea economică a acestor state riverane Oceanului Pacific. Obiectivul principal al acordului este constituirea, în timp, a unei zone de liberă circulaţie a bunurilor, serviciilor, capitalurilor şi persoanelor.
– La 6 iunie s-au născut: astronomul, astrologul și matematicianul german Regiomontanus (1436); botanistul, medicul şi filosoful renascentist italian Andrea Cesalpino (1519); pictorul spaniol Diego Velázquez (1599); scriitorul şi dramaturgul francez Pierre Corneille (1606); poetul şi dramaturgul rus Alexandr Pușkin (1799); scriitorul rus Ivan Goncearov (1812); generalul, matematician şi istoricul român Ştefan Fălcoianu, şef al Statului Major în Războiul de Independenţă (1835); fizicianul și inventatorul german Karl Ferdinand Braun, laureat Nobel (1850); exploratorul polar englez Robert Falcon Scott (1868); scriitorul german Thomas Mann, laureat Nobel (1875); compozitorul şi folcloristul român Sabin Drăgoi (1894); scriitorul român de origine germană Franz Liebhard (1899); compozitorul şi dirijorul armean Aram Haciaturian (1903); chimistul român Petru George Spacu (1906); politicianul ţărănist român, scriitorul, gazetarul şi avocatul Ion Rațiu (1917); omul politic conservator britanic Lord Peter Carington (1919); fizicianul elvețian Heinrich Rohrer, laureat Nobel (1933); fostul rege belgian Albert al II-lea (1934); actorul şi cântăreţul american Levi Stubbs (1936);
cercetătorul român Ştefan Manea, specialist în plantele medicinale și aromatice (1937); istoricul şi politicianul român Gheorghe Buzatu (1939); artistul plastic român Şerban Gabrea (1940); filosoful român Ilie Pârvu (1941); chimistul american Richard Smalley, laureat Nobel (1943); dirijorul și profesorul român Nicolae Bica (1943); artistul german Edgar Wilmar Froese, pionier al muzicii electronice și membru fondator al formației de muzică electronică „Tangerine Dream” (1944); prozatoarea, autoarea dramatică şi traducătoarea română Mariana Vartic, critic şi istoric literar (1944); geneticianul american Phillip Allen Sharp, laureat al Premiului Nobel (1944); ÎPS Calinic Argatu, arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului (1944); jurnalista română Jeana Gheorghiu (1946); cineasta belgiană Chantal Akerman, o personalitate a cinematografiei moderne şi avangardiste (1950); tenismanul suedez Björn Borg (1956); omul politic român Eugen Nicolicea, fost ministru (1956); actriţa română Victoria Cociaş (1957); interpretul de muzică rock, chitaristul, compozitorul, producătorul şi actorul american Steve Vai (1960) și actorul şi profesorul român Adrian Titieni (1963).
– În 6 iunie au murit: stolnicul, diplomatul, istoricul şi geograful român Constantin Cantacuzino (ucis de turci în 1716); juristul şi filosoful englez Jeremy Bentham, reformator social (1832); poetul german Friedrich Hölderlin (1843); violonistul şi compozitorul belgian Henri Vieuxtemps (1881); compozitorul şi dirijorul român Ciprian Porumbescu (1883); inginerul şi exploratorul român Iuliu [Julius] Popper (1893); folcloristul, muzicologul, compozitorul şi dirijorul român Alexandru Voevidca (1931); poetul, traducătorul și dramaturgul român Mircea Dem. Rădulescu (1946); scriitorul și dramaturgul german Gerhart Hauptmann, laureat al Premiului Nobel (1946); inventatorul și producătorul francez de film Louis Lumière, care, împreună cu fratele său, Auguste, a brevetat cinematograful (1948); psihologul și psihiatrul elvețian Carl Gustav Jung, fondatorul psihologiei analitice (1961); pictorul francez Yves Klein, părintele picturii monocrome (1962); poetul şi prozatorul român Gheorghe Pituţ (1991); geneticianul american George Snell, laureat Nobel (1996); poetul român de naţionalitate sârbă Vlada Barzin (2006); fotograful american Arnold Newman (2006); muzicologul român Jean [Ion] Barnea (2008); imunologul francez Jean Dausset, laureat Nobel (2009); publicistul, dramaturgul şi criticul de teatru Pavel Proca din Republica Moldova (2012); înotătoarea de performanţă și actrița americană de film Esther Jane Williams (2013); chimistul şi fizicianul american Jerome Karle, laureat Nobel (2013); poetul, prozatorul şi eseistul român Nicolae Motoc (2013); scriitorul britanic Tom Sharpe (2013); medicul psihiatru britanic Lorna Gladys Wing, pionieră în domeniul tulburărilor de dezvoltare a copilăriei (2014);
actorul francez de film Pierre Brice, interpretul personajului Winnetou într-o serie de filme western de mare succes (2015); actorul britanic, scenaristul, producătorul, scriitorul şi profesorul Richard Johnson, unul dintre fondatorii companiei de teatru „Royal Shakespeare Company” din Londra (2015); scriitorul, jurnalistul şi disidentul ceh Ludvik Vaculik (2015); prozatorul, eseistul şi criticul literar român Mihai Dragolea (2016); dramaturgul britanic Peter Shaffer (2016); regizoarea şi scenarista ucraineană Kira Muratova (2018); scriitorul, profesorul și traducătorul francez Michel Host (2021) și chimistul și profesorul japonez Ei-Ichi Negishi, laureat Nobel (2021).
Septimiu Cioloboc
